Pe vremea când fata mea nu mergea la școală, dar învățase să citească binișor, îl apucă pe ta’su-mare pofta să se joace spânzurătoarea cu ea. Îi povestește ce și cum se face și încep să se joace scriind cuvinte scurte. Vine rândul fetei și scrie: U _ _ _ _ _ _ V Se uită… Read More »
Da, mi-s dragi de mor. De zâmbetul ăla pe care nu l-aş da pe o mie de cuvinte. Au răsul ăla care nu iese clar în nici o poză. Pentru că nici mama ei de tehnologie n-o să fie în stare să imortalizeze corect senzaţia pe care o ai când rămâi interzis, obosit, inuman, scăldat… Read More »
Când eram noi mici nu erau atâtea dulciuri bune și gustoase pline de E-uri pe piață, ci doar niscaiva sortimente gen biscuiți Voinicel, ciocolată cu rom, marmeladă… cel mai des însă umpleam mațul cu prăjiturile mamei făcute în casă. Se străduia să nu le ducem lipsa, dar resturile strădaniei rămâneau uneori de se-nvecheau prin casă.… Read More »
Sunt zilele astea la început de martie când e frumos să oferi flori şi mărţişoare pentru doamne profesoare. E un ritual de primăvară care ne înveseleşte, ne scoate …măcar psihic… de sub povara iernii. Zilele astea avem convingerea că primăvara a început, că ne înnoim, speranţele cresc… … mai cresc şi depresiile, dar nu despre… Read More »
O văd pe fata mea la 10 seara deschizându-şi trepiedul şi întinzând ustensilele pentru pictat. Numai tati e de vină că i-a făcut trepied! Se pricepe să facă tot soiul de chestii, şi când a văzut cât costă un trepied, a zis că mai bine îi face el unul, totul ca să îi facă fetii… Read More »
E adevărat că la clinici particulare “dai un ban, dar stai în faţă”, serviciile sunt chiar OK, eşti tratat ca un om, ţi se explică foarte clar în ce constau procedurile, adică nu e ca la stat unde nu te bagă în seamă, doctorii sunt mereu pe goană, au gărzi de făcut, abia se opresc… Read More »
E adevărat, pe lumea asta sunt proaste șoferițe, dar și proști soferi ! De ce să nu recunoaștem? Cel mai rău nu mă enervează rămasul buimac în intersecție sau parcatul din cel puțin două’jde manevre, ci nesimțul. Când văd șmecheri d-ăștia colerici la volan, le-aș rupe capul, dar nu pot, pentru că sunt femeie deci… Read More »
Când am văzut fantoma… Nu era la televizor. Era de-adevăratelea. Adică eram la mamaie, era pe înserat şi ne chemase mamaie în casă, că gata, de-acuma, ne-am jucat destul. Parcă o văd pe mamaie: – Hai, leapădă ţoalele astea după tine, laie-te şi hai să mâncăm. Termenul de „ţoale” l-am înţeles mai repede, cu „lăiatul”… Read More »
Uneori în preajma acestei zile îmi pare rău că providența nu mi-a înzestrat copilul cu o clasă în care să predea în majoritate domni profesori. Și pentru că diriga n-a mai făcut nici o ședință în ultima perioadă, iau lista cu numele colegilor fetei mele și încep să dau telefoane să întreb părinții dacă sunt… Read More »
Află fata mea că părinţii ei împlinesc 17 ani de când se chinuie unul pe altul în fel şi chip (asta e definiţia pentru relaţiile lungi =))). Ca un viitor bun organizator ce e ea – pentru că se vede asta de la 12 ani pe care îi are – se pune pe pregătit o… Read More »