Eram la ANAF cu niște treburi și de plictiseală îmi clăteam ochiul în roiul de femei din preajmă , care roboteau pe lângă rafturile de hârtie de lângă ele. Colega Unu a desfăcut un plic și a mârâit scârbită: – Îîîî!… Ăsta a lipit plicul cu limba plină de cafea. – Zi mersi că nu… Read More »
Adică dacă ai un tâmpit pe urme şi nu te mai descurci cu el, te prezinţi la „prăvălie”. Bă, ce mi-e dragă atmosfera din cadrul unei secţii de poliţie! Forfoteala şi hârţogăraia aia!… Spun păsul, se uită lumea câş la mine că nu sunt bătută, mă îndreaptă către unul din zecile birouri de lângă. Agentul… Read More »
Eu nu vreau nimic de la nimeni. Eu am fost învăţată că trebuie să fie pace şi înţelegere şi că nu trebuie să fiu datoare, că mai bine dau de la mine… Am ajuns în situaţia – pentru că asta e situaţia, clar, sunt probleme grave, familia asta are probleme urâte care mi se sparg… Read More »
Sau preferai să-ţi cer nişte bani virament într-un cont? Uite că nu mi-a dat prin cap, dar data viitoare aşa procedăm… Până una alta… după nişte certuri şi vreo două săptămâni de linişte primesc un telefon de mă înmoaie din toate articulaţiile: „Mami, pe unde merg? Mi-a promis că dacă te prinde te desfigurează….” „Mergi… Read More »
Când nu pot să-mi iau perfuzia de cafea, pentru că nu vreau să se trezească mama după jdăcăcălău de tratamente sau pentru că pur și simplu mi-e lene, cumpăr cafea pe drum, măcar de atâta lucru nu m-am dezvățat, un viciu tot trebuie să am. Adică dacă suma viciilor e constantă, măcar să fie cu… Read More »
– Mami, ți-am povestit că mai nou avem un liliac în școală? – Foarte frumos. Vezi că ăștia beau multă apă. – Păi cine crezi că-i dă? – Și-atunci de ce îl mai țineți? – Păi cine crezi că are inima să-l dea afară? – Dar, ce-are frate? E rezistent, atâția alții cum rezistă? Plus… Read More »
Eu țin gumă în geantă sau mentosane d-astea doar așa, preventiv, pentru că cine știe cum te întâlnești cu un fost coleg și e bine să nu puți a placă afurisită când îi povestești cum te-ai întâlnit ultima dată cu profa de mate. Eu țin. Chestii în geantă, adică. Fi-mea devorează când o prinde! Frate,… Read More »
Eu dacă am avut hepatită în copilărie, am fost obligată să beau 2,5 litri apă/ceai/compot pe zi și am vârsta “post-adolescentă” pe care o am, și am rămas așa, cu diferența că mai completez uneori cu cafea, nescaffe , mai rar sucuri sau bere. Pentru mine, a bea apă sau ceai, face parte din zi.… Read More »
Ieri, după ce am scris “de sărăcie”, am făcut o listă scurtă și am plecat la cumpărături. Am cumpărat repede și eficient, după cum îmi propusesem în listă și așteptam acum în stația de tramvai. Tramvai să vină, lulu! Am stat 5 minute, 10, am înțeles că s-a întâmplat ceva, ok, acum am sacoșa de… Read More »
Indiferent că e vorba de politic sau de seceta din perioadă, ori de acestea două combinate, efectele foametei din 1946 nu s-au estompat încă. Foamea te aduce în cea mai cumplită stare de degradare fizică și psihică. Foamea te aduce în stare să mănânci de bună-voie chestii la auzul cărora acum te cuprinde sila. Privesc… Read More »