cum am invatat organizare

Dacă mama a fost generalul casei, ăla care dădea ordine tuturor și care scotea dintr-un piept de pui felul 1 de mâncare, apoi 2, probabil și desert sau sucurile aferente- nu știu, ne-a fost oribil de  greu în vremurile de aur ale epocii ceaușiste, dar ea a reușit să ne pună mâncare pe masă și… Read More »

La vie

Când pun o alarmă nouă de ceas, îi dau și un nume, ca să nu văd acolo când bâzâie telefonul numele “alarmă” și să mă sperii, ci ca să înțeleg de ce mă trezesc. Am prostul obicei să pun titluri sub un impuls de moment. Ca exemplu, am avut fișiere la muncă denumite la nervi… Read More »

ca o flacără

Mă simt ca o flacără. Ard la propriu. N-am febră, doar că totul e pe repede înainte. Fac planuri, îmi propun chestii, iau marje de precauție. Rezolv chestii planificate ca să am timp să mă plictisesc gândindu-mă la altceva. Mănânc repede. Merg la baie și mai repede. Beau repede. Vorbesc repede. Gândesc …mmm…. repejor. Merg… Read More »

oameni de minute

În drumurile mele întâlnesc oameni care pleacă la aceleași ore la muncă, sunt chipuri de diferite ore. Uneori știu precis că am întârziat și câte minute, când văd pe drum o figură care trebuia să fie în momentul ăla cu niște minute mai târziu pe drum și sunt ceva de genul: – Fuck, asta trebuia… Read More »

man in the mirror

Mi-a plăcut tare mult melodia asta. Versurile le-am înțeles mai târziu. E greu să începi cu tine, să dai și să fii un exemplu. Mi-am adus aminte pentru că sâmbăta trecută nu erau în stația de autobuz decât fumători. Eram vreo douăjde inși așteptând autobuzul ăla care teoretic vine la 30 de minute, iar acum… Read More »

grija de batrani

Mă întristează când o văd pe mamaie din ce în ce mai tuflită, mai bătrână, mai plină de vinețeli pe porțiuni mari de corp, pentru că nu știu cum naiba cade, dar zici că o ia pământul la o tăvăleală zdravănă pe orizontală. Nu-mi pică bine nici când o văd și pe mama că a… Read More »

cea mai frumoasa recompensa

La momentul ăsta îmi vine să râd, dar atunci când trebuia să dau admiterea la liceu m-am certat rău cu mama pentru că mie îmi plăcea să desenez, dar ea avea alte planuri cu mine: – Ba te duci la mate-fizică, profu’ de mate a zis că ești deșteaptă și profilul ăsta îți vine mănușă!… Read More »

cu STB pentru prima oară

În tramvaiul aglomerat pe care scrie proaspăt STB, dar a păstrat zgârieturile, mâzgălelile, mizeria și mirosurile fostului RATB, urcă o mămică cu băiețelul ei mare, de aproximativ 5 ani, se freacă regulamentar de toată lumea croindu-și loc spre mai înainte și cineva tocmai se ridică de pe scaun să coboare. – Ia uite, puiule, am… Read More »

porumbelul voiajor

De niște luni bune, mă mănâncă pielea înfiorător. Ho, că nu caut bătaie, mă mănâncă pielea la propriu. Mi se mai întâmpla și înainte, dar acum se cronicizează treaba, iar vara asta țânțărească nu-mi face nici un bine în materie de scărmăneală. De nervi că nu mai prididesc să-mi jupoi derma, mi-am cumpărat brățară contra… Read More »

de vară

Când adie vântul ușor risipind bezna norilor și dezgolind luna în plinătatea ei rotundă, scârțâitul tiptil pe lemnul vechi și aproape șubred de sub picioare sună ca o litanie binecuvântată pentru suflete chinuite. Puiul maturizat devreme fără voia lui, rămâne adormit în cuib. Se zbate din copilărie să zboare ca un perfecționist…acum puiul e obosit.… Read More »