cu luna plină

Am vrut să scriu despre nebunia asta omenească, veselă, unică…superbă. Stând cu picioarele înfipte în malul mării, a răsărit luna și lumea a luat-o razna ca o smintită pe lângă mine. Și lumea s-a mișcat lunatică pe lângă mine întreaga noapte. Și-atunci am simțit. Aproape până… hăt departe, la marginea mării, vaietul omenesc ajunge până… Read More »

De demult

Pe când mă lamentam de mama focului în ce hal am ajuns în derivă de-atâta introspecție și parcă nu mă mai găsesc nici prin colțuri, nici scriind, nici nicicum…s-a pornit pe ploi în drumurile mele. Ploaia e bună, teoretic îmbie la meditație și…somn. Și priveam clădirile astea superbe din drum, clădiri vechi pline de oameni… Read More »

La granița firii

În locul în care muntele sărută lacul și mai naște o imagine de munte în el, în locul în care aproape că e iarnă în mijlocul verii, acolo unde anotimpurile coabiteaza și se țin în brațe diferite, iar iarba și zăpada se acceptă reciproc alături, în locul în care poate fi Crăciun și în luna… Read More »

Colț de rai

Am fost întrebata recent de ce nu mă dau în vânt după muzica ambientală. Până să apuc să răspund, a urmat glonț o exclamație: -Dar nu să asculți în timp ce dai cu aspiratorul, te văd în stare !! Frate, ce-am mai râs! Adevărul e că muzica ambientală are ea rostul ei, nu-mi umple sufletul… Read More »

m-am privit

În seara asta am deschis ochii în timp ce ascultam o melodie care mi s-a înfipt rău în creier aseară, nu-i înțeleg cuvintele, dar strigă așa cum aș face-o și eu, când mai lent, când mai aprig. Cum îți spun, am deschis ochii, am pus o veioză aproape de oglinda în care eram și m-am… Read More »

eu și apa

Sunt în stare să stau aproape moartă plutind pe apă, fără să fac efort să mă mișc. Nu știu cum e să fumezi iarbă, să fii în extaz, sunt freak control, am mai încercat să mă îmbăt în diverse cazuri (că-mi găsisem motive serioase, nu ca tine!) și n-am reușit,  am ajuns tot pe două… Read More »

pă nevroză

Din seria- lumea a început să te ferească pentru că bați câmpii: De mai bine de 2 ani mă străduiesc să nu văd praful din casă. Tata când s-a dus, nu i-a făcut nimeni o statuie că mamăăă, a fost cel mai mișto om care ștergea praful de nu găseai firicel nici cu lupa! Nu.… Read More »

Eppur si muove

Abia vorbisem cu fiică-mea apropo de cum își aniversează cu prietenul vreo 3 ani jumate de “relație” (mi-s dragi așa, copii, cu aniversări, cu astea, eu nu prea mă pricep. De fapt nu mă pricep, clar!). Mergeam fuga-fuga pe stradă, cum merg eu de obicei, mai mult alerg de zici că am sare pe coadă…… Read More »

din…dulap

Și cum stăteam eu așa… ca o Rapunzel în turnul ei cu ușile ferecate și o măturică pusă barieră pe orizontala lor – doar așa, din exces de protecție și pentru că nu se știe dacă mi se face dor de zburat cu măturica- cu diferența e că eu mai tăiam părul din când în… Read More »

de la cuier

Era o vreme în care casa asta era exagerat de plină. N-aveam loc unul de altul, ne enervam și ne doream uneori singurătatea. Hm! Din seria ai grijă ce-ți dorești…Andreia mi-a făcut cadou în vremea aia un cuier hand made superb care mi-a plăcut enorm și am suferit atunci că n-are decât 7 cuie, ne… Read More »