E curios că atunci când află cunoscuţii că vei avea un copil şi te întreabă ce vrei să fie, fată sau băiat, răspunzi cu “Ce-o fi, sănătos să fie!”, dar după venirea bebeluşului pe lume parcă orice altceva e de o importanţă capitală. Indiferent de orice alte griji şi greutăţi, nu uitaţi să vă bucuraţi de sănătatea copiilor voştri. E tot ce contează.
Noi am hotărât botezul fetei cu trei zile înainte de botez, iar invitaţiile de botez au constat în telefoane de scurt pe doi, de-a zis lumea „ştiam că nu sunteţi sănătoşi, dar chiar aşa de nesănătoşi nu credeam că sunteţi!” Pe undeva, îmi pare bine că nu am făcut invitaţii de botez pentru că la cât de bine sunt scrise textele de pe invitaţii ne-am fi certat o lună până am fi ales varianta finală. Care variantă probabil că s-ar fi lăsat cu versuri, la cum îl ştiu pe Mixu şi cu ceva haios la cum mă ştiu pe mine.
Bine măcar că s-a descurcat naşa printre cadouri copii şi i-a adus un trusou botez de toată frumuseţea.
Altă chestie pe care nu am făcut-o şi de asta chiar îmi pare rău este că nu am daruit mărturii botez, acele mici atenţii pe care le dai invitaţilor ca să îşi amintească de eveniment. Practic singura probă mărturie a participării lor la botezul fiicei mele sunt numai câteva fotografii, dar ar fi fost frumos să avem nişte bebeluşi în ghetuţe de exemplu ca amintire. Neapărat roz. De fapt, cred că pot să-mi cumpăr singură “mărturii”, ca să-mi treacă necazul că n-am avut atunci, sunt atât de drăguţe…
🙂
asta sa fie necazul si sa dea Domnul sa fie fata ta sanatoasa,sa iti faca nepotei si atunci o sa poti sa dai marturii de care vrei tu pentru ca sunt convinsa ca o sa te lase sa le alegi tu.mai ai putina rabdare 🙂
Măăăă ! Sper că trebuie să am mai multă răbdare, că doar n-o să se întâmple prea curând ! :)))))
atunci iti urez sa ai multa multa rabdare.sigur nu o sa se grabeasca 😀
Noi ne-am decis cu o saptamana inainte sa botezam copilul. Acum ma intreaba daca i-am cerut acordul. :))
:))
Util articolul, exact la tanc 🙂
Se pare ca in septembrie voi fi nasa de botez la …o finuca 🙂
Ahaaa… nice ! Mi se pare cel mai frumos gest: creştinarea unui copil 🙂
:))) Ma bucur sa aflu ca n-am fost singurii ce au decis data botezului cu doua-trei zile inainte. Nici vorba de invitatii sau marturii, a fost asa, un flash, dupa ce implinise copilul 5 luni fara vreo decizie din partea noastra, de mi-era groaza sa vorbesc la telefon cu ai mei, ca stiam ca asta ma intreaba, cand botezam fata. Si asa, tam-nisam, au luat fraiele in maini si ne-au zis ca peste trei zile vin cu totii pe capul nostru si daca tot isi misca ei fundurile incoa, nu mai scapam.
Bun aşa! Deci cin’ se-aseamănă se-adună 😀
Citind despre trusou şi mărturii botez mi-a dat seama cate mai am de invatat.