experienta

De ce trece vremea, de-aia îţi dai seama că o să mori tot prost şi sărac cu duhul şi o să laşi căile încurcate în urmă. Cred că m-am exprimat cam dur, nu? Să spunem că îmi cer scuze şi că nu găsesc sinonime.

Faptul că ştii că viciile nu sunt bune înseamnă că ai citit/ auzit destule până în acest moment, dacă lămâia are vitamina C înseamnă că ai cel puţin experienţa unei răceli şi dacă ai auzit că există şi medicaţie pe lumea asta, înseamnă că nu te-ai îndobitocit complet crezând că numai terciul de mămăligă sau echinaceea te scapă de răceală, ci pur şi simplu răceala divorţează de tine pe motiv de plictiseală -dar asta în următoarele 6 luni.

E ştiinţă care se adună cu vârsta,  pentru că din 365 de zile pe an tot dai cu cornul în câte ceva şi înveţi. Uneori e nevoie să-ţi rupi acelaşi deget de la picior de mai multe ori în acelaşi băga-mi-aş în el de prag ca să înveţi că trebuie să ridici un pic piciorul în dreptul lui, dar e clar că înveţi dacă mai vrei degetul ăla.

Se întîmplă să apreciezi valoarea unei mâncări din cauza unei copilării zdruncinate de cozi comuniste la care cumpăram câte 3 cartoane de ouă când găseam, pentru că ştiam că nu mai vedem multă vreme, şi când m-am împiedicat şi m-am înşirat pe toată strada nu m-am speriat de tirul care venea spre mine ca un taur la coridă, cât mă îngheţase ideea de a sparge vreun ou din punga preţioasă pe care o ţineam lumânare-n sus, precum Statuia Libertăţii.

E nevoie de nişte ani ca să înveţi să oferi chestii şi sentimente pe care să nu le regreţi , dar mai ales că sunt foarte puţini oameni care îţi sunt alături fără să aştepte nimic în schimb. Aaaa, da, mai nou există şi o rasă nouă de oameni, importanţi până la extrem de parcă ar fi pe cale de dispariţie, care aşteaptă doar să fie băgaţi în seamă. Să aştepte!

Înveţi că nu există nici un dobitoc sau dobitoacă pe lumea asta atât de unici încât să te facă să devii mâncător compulsiv de nutreţ, doar ca să fii slab sau sănătos de dragul lor, fiindcă numai verde ai să râgâi înspre ei!..

…şi cum nu e bine să stai mereu capră pentru copiii tăi, ci ajunge doar să fii cuib.

Înveţi că poţi să înaintezi în carieră din muncitor necalificat în unul şi mai necalificat, necalificat până la lacrimi, dar nu-i bai, atâta vreme cât potoleşti foamea alor tăi şi invazia facturilor.

Înveţi să nu pui pantaloni albi pe tine când eşti la ciclu sau la vreme de căcare, pentru că absorbantele nu sunt neapărat excepţionale şi nu orice băşină e paşnică adiere.

Şi că mergând pe la biserică, doctor, magazine, ai să vezi o sumă constantă de cretini  care să inventeze noi reguli de vieţuit în locul ăla sau în afara lui.

Înveţi că învăţând n-o să cuprinzi nicicând tot ce e de învăţat. Te obişnuieşti şi cu asta.

Se cheamă experienţă. Singura treabă bună e că atunci când vorbeşti din experienţă, o faci de parcă ai deţine adevărul absolut, o faci cu convingere, uimindu-ţi auditoriul.

E toamnă şi la voi?