wake up to a better world

Yes ! Yes ! Yes… Ooops, pardon ! Oui! oui ! oui !

Strângeam la piept voucherul de călătorie câştigat la competiţia pentru promovarea conceptului greenlight. Ţopăiam de fericire, mai ales că destinaţia era Paris – Franţa, locul în care aşteptam să merg de atâta amar de vreme şi imaginasem de atâtea şi atâtea ori obiectivele de vizitat din Paris.

 

Căutând pe hartă în primul rând şi mai înainte de toate Muzeul Luvru, a cărui vizionare arde  mult mai rău de când am citit „Codul lui DaVinci”, am văzut că Hotelul Lotti din lanţul hotelier de aproape 400 de hoteluri în 25 de ţări – NH Hotels,  e la 5 minute distanţă de mers pe jos. Va să zică: prestigiu- seriozitate-locaţie excelentă- concluzie: -parfum !

 

După un drum obositor mai mult psihic decât fizic pentru că eram foarte agitată, am ajuns la recepţia hotelului, unde m-a întâmpinat o fată croită din zâmbete şi înţelegere. Parcă o cunoşteam din altă viaţă şi chiar am rămas cu senzaţia că suntem cele mai bune prietene. În timp ce îmi căuta rezervarea în computerul ei, iar eu priveam fascinată luxul magnific din jur, discutam despre obiectivele pe care mi-am propus să le vizitez. Cu această ocazie am aflat că staţia de metrou Tuileries linia 1 este chiar după colţ, ceea ce mă putea conduce uşor către Turnul Eiffel, Catedrala Notre Dame sau Arcul de Triumf. M-am felicitat în gând pentru alegerea făcută şi am mers în cameră.

Am intrat într-o cameră relaxantă în mijlocul căreia trona un pat mare pe care m-am aruncat într-un suflet şi am scos laptopul din geantă în câteva secunde. Wireless fără probleme, conectare, familieee, ştiţi în ce hotel sunt ??

După ce am pus la curent familia cu noutăţile şi fiind deja seară, am făcut un duş rapid unde m-au surprins  produsele cosmetice Agua de la Tierra  cu ambalaje oxo-degradabile , am încălţat apoi papucii din baie şi mi-am propus să explorez un pic locul, pentru că oricât ar fi fost de tentant un somn nu puteam dormi în condiţiile în care pe lângă mine erau atâtea de văzut.

După ce m-am schimbat, am început să străbat hotelul şi tot spionând curioasă în jurul meu, am ajuns la una dintre cele 7 camere de conferinţă. Era atât de elegantă, încât am rămas minute în şir privindu-i interiorul.

– Este complet echipată pentru întâlniri, coktailuri, banchete şi presupun că dvs nu aici doreaţi să ajungeţi.

Am zâmbit larg lucrătorului hotelier  care-mi vorbea, dar cu gândul la Bucureştiul meu de-acasă l-am întrebat:

– Unde parchează atâţia oameni ?

– Aaaa… parcare interioară doamnă. Majoritatea însă preferă bărcile ,se ajunge uşor de aici până la râul Sena pentru un tur al Parisului cu barca… dar oaspeţii se hotărăsc mult mai repede după ce consultă Calculatorul emisiilor de carbon de pe site-ul NH Hotels.

– Aveţi aşa ceva pe site ?

– Da doamnă… Avem şi reîncărcare rapidă pentru maşini electrice…

– Am văzut că folosiţi surse de iluminat ecologice, nu mă aşteptam să aveţi şi încărcare pentru maşini…

– Tot lanţul hotelier foloseşte concepte de eficienţă a energiilor pământului sub deviza Wake up to a better world.

 

Stomacul meu începu să tragă sunete de alarmă asurzitoare. Majordomul a zâmbit înţelegător surâsului meu jenat:

– Încercaţi o cină în restaurantul nostru cu specific italian, dar începeţi neapărat cu un aperitiv „La dolce vita”, vă rog să mă credeţi, nu veţi regreta…

Când m-am întors în cameră încă mai aveam cafeaua şi ceaiul de care nu am avut timp să mă ating, dar eram atât de ghiftuită, încât nu mă mai puteam mişca nici spre ele, nici spre minibar. Am deschis laptopul şi am început să-i povestesc soră-mii, de altfel singura on-line la acea oră, despre hotelul în care stăteam. Reacţia ei ?

– Wake up, sister! Avem şi în România astfel de hoteluri.

– Serioooos ?

– Serios. Timişoara şi Bucureşti. La următorul concurs pe care îl câştigi mergem la saună şi jacuzzi la ăla din Bucureşti !

„Păi… poate câştig ceva după articolul ăsta scris pentru SuperBlog 2012…”