Cântă cucuveaua pe unde merg indiferent că e la țară la mine, la țară la tine, în parcul din București, pe lângă Casa Poporului, dar mai ales, la mine lângă casă. Urăsc cucuvelele așa, pentru că le urăsc genetic, mie nu mi-a făcut rău nici o cucuvea, doar am găsit una pe pervazul din bucătărie, în rest le urăsc din principiu.
De când cu boala tatălui meu, le urăsc și mai mult. Cine știe, poate dacă aș sta la o discuție tête-à-tête cu ele, n-aș mai fi așa nesuferită…Poate le-aș înțelege.
Ei bine pe cucuveaua care țipă pe lângă bloc, aș jumuli-o pană cu pană deasupra unui foc mic. Chiar îmi imaginez scena asta sângeroasă, și-n timp ce eu îmi imaginez scena asta bolnavă cu pasărea jumulită în viu la foc mic, cucuveaua între timp nu mai țipă pe afară și pacea sufletească se așterne oarecum în sufletul meu.
Îmi vine s-o trimit în iad șoptindu-i blând “Du-te păsărico, dracu, hăt departe, chiar nu găsești și tu altceva de treabă?”
Chestia asta se întâmplă periodic de câteva luni.
Și ieri o aud pe o vecină care stă tot la etajul 4 în blocul meu, dar în altă scară:
– Aseară am găsit iar pene pe pervazul de la baie! Nenorocita aia de cucuvea care țipă pe aici vrea neapărat să-mi mănânce toți cei 4 hamsteri, altfel nu înțeleg de ce tot insistă să dea târcoale pe la geamurile mele!!
N-am înțeles niciodată cum pot oamenii să țină rozătoare de bună voie în casă, și chiar să le îngrijească. Remember? Iacs? Îh? Șoareci adevărați? Șobolani adevărați? Adică strămoșii mei le-au dat la gioale, au făcut capcane, iar eu, ca om evoluat, să schimb talașul de hamster?! Hai, lasă! Dacă nu e în scopuri medicale, pa rozătoare!
Dinspre partea mea, dă Doamne să-i moară hamsterii vecinei, poate moare și cucuveaua de inaniție!
Amin.
Daca te consoleaza cumva: si eu am una d-asta pe langa bloc. Nu sunt sigura, da’ e posibil sa fie corcita cu un cocos, pentru ca fix pe la 05.30 dimineata o apuca chiraiala. Nu stiu daca are legatura cu ea sau ba, da’ la cateva minute dupa ce incepe ea concertul, incepe si o mata in calduri cu miorlaielile… Aia chiraie, ailalta miorlaie…
Cât pe ce să spun că e corcită și cu mâța :)))))
Io-s geloasa pe voi pt ca nu trebuie sa platiti bilet la Gradina Zoologica :)))
Si isprava ta imi aminteste de Nică și pupaza lui, pai chiar asa, nu ai vreun iarmaroc prin apropiere, vreo persoana flamanda sa-i faci o pomana cu o gaina putin mai mica?
Ba am un iarmaroc pe-aici, dar îți dai și sufletul să cumperi ce vor ei! Cât despre pomeni… mai ba ,soro, că nu-i sezon! :)))
Toata copilaria si adolescenta mea, am locuit in Drumul Taberei. Unde aveam o cucuvea ticaloasa, care canta toata noaptea. In fiecare noapte!
Cand era frig afara, era ok, ca stateam cu geamurile inchise si nu se auzea chiar asa tare, insa cand era cald, ea chiraia, eu o injuram in surdina toata noaptea.
Nu cred ca e to aia. N-are cum! Sper ca lumea mai face si fripturi din aratarile astea!…
imi pare rau de noptile tale facute praf. Erau niste dopuri de urechi prin comert…
singurele dopuri vazute in copilarie, erau alea de pluta, cauciuc sau din stiuleti de porumb 🙂
Las’ ca am gasit unele recent, ed burete. Niste panarame! Poti sa omori linistit sursa zgomotelor nocturne, e singura modalitate de a dormi…