Am avut întotdeauna o mare problemă cu etichetarea de „gagic / gagică”. Mi se face părul pe ceafă ca evantaiul cozii de curcan dacă aud: „Am fost cu gagică-miu”. Și totuși… dacă așa e lumea, încerc să mă adaptez. Vin de la muncă și mă întâmpină pe alee nepotul meu de 2 ani împreună cu… Read More »
În parcul de joacă întotdeauna jucăria altuia e mai interesantă și punga de pufuleți mai plină. Și vezi copii care întind mâna la alți copii, că vor și ei pentru puțin timp jucăria lor… dar posesorii jucăriilor interesante și le retrag îndârjiți că : “Nu ! E-a mea !” Și totuși… ăștia întind mâna în… Read More »
– Premiul II se acordă elevei… Își aude numele, iese din rând și pășește țeapănă către directorul școlii, în aplauzele colegilor. După ce-și iau și restul diplomele, se întoarce în rând. Vine la mine leoarcă de transpirație și îmi dă mie premiul să-l țin. Mi-l dă de parcă l-ar arunca, de parcă i-ar sta în… Read More »
Mergeam cu mama într-ale noastre când am primit primul sms. M-am căutat de telefon, am răzbit să văd despre ce-i vorba… Un sms gol-pușcă. Nici o literă, nimic. De la soră-mea. Mama, repede: – Ce, e ? Cine-i ? – Fii-ta, se ține de goange… trimite mesaje goale. – Ei, cine știe pe unde-și ține… Read More »
E vară, e cald, e de plimbare. Dar mai ales, e de role ! Mă mir că toată lumea poartă pantaloni scurți când se plimbă pe role. Din punctul meu de vedere și al echilibrului instabil cu care mă chinui să supraviețuiesc (că tre să mă țin de gard când bate vântul și țineți cont… Read More »
Este edevărat că nu mai suntem clasa a III a, dar nu mă pot abţine să nu vă expun modelul. Copiii au nevoie de program ca să crească frumos şi armonios, asta e clar, da ? Copila mea a simţit nevoia să-şi întocmească singură la vremea respectivă acest program pe care l-am găsit recent şi… Read More »
Și nu e adevărul zilei de azi, se întâmplă de multă vreme. Poate că dacă am fi avut și noi parte de ispitele pe care le au ei acum, am fi fost la fel. Îmi pare totuși rău că nu găsesc și ei seva lecturii. Eu am încercat să-i demonstrez fiicei mele cât de minunat… Read More »
sursa: fi-mea (clasa a III a)
Păi da, cum spui povești ? Nu alea pentru oameni mari, că ăștia se obișnuiesc să asculte sau să ignore orice. Cum spui povești unui copil ? Că nu poți să citești și gata. E ca și cum mi-ai povesti teoria relativității pe un ton calm… egal. Mă aștept să mă gândesc la orice altceva,… Read More »
Serios că nu înţeleg de ce se supără pe mine… Eu ştiu că pe lumea asta trebuie să îmbini utilul cu plăcutul, trebuie să-ţi rezolvi obligaţiile şi necesarul de distracţie, dar când nu eşti o fire organizată îţi impui nişte limite, nu ? Faci acolo o planificare simplă, că nu-s decât două modele: 1) întâi… Read More »