primele gânduri

By | 2013-01-01

Citeam la Ioana anul trecut, apropos de pregătirile astea de Revelion, cum stau fetele la rând în salon să se coafeze. Priveam apoi cum se chinuie mama cu nişte bigudiuri. N-am înţeles niciodată de ce trebuie să se chinuie înaintea unui eveniment, să-i amorţească mâinile prin cap, iar apoi să stea toată noaptea cu grija buclelor să nu se strice.

 

 

Mi se pare aiurea să-ţi schimonoseşti trupul în fel şi chip în fel de fel de haine în care nu te simţi bine, tocuri pe care să le simţi în gură, cravate care să te strângă de gât, curele care să te strângă de burtă şi rimeluri care să se scurgă şi după fiecare împopoţonare să ieşi din horă ca un păun jumulit.

 

Fiica mea se vrea machiată. Primul ei machiaj adevărat, nu truse cosmetice premergătoare, de fetiţe. Îmi face poftă şi sub influenţa ei nefastă mă măzgălesc şi eu în câteva minute, apoi las părul să se zbenguie liber. „Mami, ce bine arăţi!”

Dă Doamne să nu mă scarpin la ochi cum fac copiii somnoroşi !

 

Ieşim de pe alei şi ajungem într-un Bucureşti în clocot. Ultimele pregătiri. Ultimele urări. Pupături zgomotoase ca „să ne vedem sănătoşi la anu’!” Concerte în aer liber. Unii stau ca nişte statui îngheţate, pare că au venit doar pentru că „e gratis” sau ca să „schimbe decorul”. I-aş trimite cu drag acasă dacă aş cânta pentru ei, parcă le-au îngheţat sentimentele, nu oferă feed-back.

Dansăm în mijlocul străzii, chiuim, ne simţim bine. Ca noi, mai sunt şi alţii. Unii cântăreţi au versuri deochiate sau tâmpite, dar dansăm şi la ăia, când boxele îţi bubuie în maţe contează başii, nu rima. Câţiva zeci de metri mai încolo nişte muncitori de la salubrizare dansează haioşi în costumele lor fosforescente ca să se încălzească.

 

 

Ne pupăm cu simţ de răspundere pe fundal de bubuituri sclipitoare, Mixu ciufuleşte basca fetei, ea se agită „mami, s-a scurs machiajul ?!” „nu, dragă, eşti tot prinţesă, la mulţi ani !”

 

 

Plecăm la colindat. O ceaţă deasă acoperă frigul din Bucureşti, iar pe jos ferim sticle sparte şi petarde consumate. Culmea, la ora asta, oraşul e aglomerat !

„Veezi, tati, că nu numai mie îmi place să mă plimb în noaptea de Revelion?”

O maşină opreşte brusc în faţa noastră pe mijlocul străzii, Mixu opreşte la fel de brusc, cât pe ce să pup torpedoul cu drag, iar din maşina din faţă ies doi lălăiţi cu sticle în mâini pe uşile din spate. Se dau jos fericiţi, când noi deja avem de furcă cu Adrenalina, gagica aia bine şi colerică. Are loc primul schimb de înjurături în trafic din 2013.

 

 

Deschidem uşi pijămăloase „Băăăi, oameni buni, e revelion, ce mama naibii !” peste al căror prag Mixu păşeşte cu pieptul înainte „trebuie să intre întâi bărbat, să aducă spor în casă”

Fâs. Tradiţii masculine.

 

 

Fata mea e asfixiată de pupături, îmi pare rău că a consumat atâta apă înainte să se spele pe faţă când uite cât de bine o curăţă lumea ,da’mi pare bine că nu sunt eu în locul ei. Vorbim, ne amuzăm, din când în când fata mea îmi trage câte un cot complice care e atât de discret de mă dărâmă, l-ar sesiza şi un copil de 3 ani.

 

„Mai avem bombe, hai să pocnim câteva!”

Okey.

Unuia i se aprind câteva în mână şi le dă drumul prea târziu. Practic alea pocnesc în mâna lui, dar spune viteaz că nu are nimic. Bine, zmeule !

Rimelul ţapăn de pe pleoape flutură cu zgomot de sticlă spartă. Fraaate, proşti de-ăştia de la televizor există şi-n realitate!

 

 

Plecăm mai departe şi o dată cu noi pleacă tot Bucureştiul. Cozi groase de oameni se îndreaptă ca la manifestaţie către metrou sau staţii RATB. Nu ştiu cum e cu metroul, dar ştiu că RATB-ul s-a lăudat că a suplimentat liniile de transport în noaptea asta, cu toate astea eu nu văd ţipenie de transport de-al lor în drum, iar pe trotuare-i puzderie de oameni.

 

 

Iar păşeşte pragul, pupături, “La mulţi ani!”, îmi simt fata răspupată în noaptea asta cum se şterge uşor în spatele meu cu un colţ de şal.

“Hai să mâncăm!”

Iar mâncare ?!

 “Hai, lasă!”

Foarte rar mănânc în alte case- de ruşine, silă sau milă sau pentru că doar sunt defectă-  şi-abia cum realizez cum aş putea scăpa de cele câteva kilograme care stau între mine şi legarea şireturilor de la pantofi: aş putea să fac vizite… După o săptămână de vizite, cu siguranţă aş ajunge numai şiră !!

 

 

Roiuri de taxiuri îşi fac plinul de clienţi şi-i aleargă prin oraş. La semafoare aud conversaţii despre tarifuri de taxi cu care aş face lejer un RCA în noaptea asta. Printre ei, maşini de salubrizare robotesc liniştite.

 

Ajungem acasă.

Doaaamne, iar intră primul !

Punem un film cu gândul că suntem destul de treji să-i facem faţă. Se aşează amândoi din ce în ce mai bine şi mai lejer. După vreo 10 minute îi văd sforăind răstigniţi pe burtă.

 

Sub influenţa lor nefastă hotărăsc să trag primul pui de somn maaare pe anul ăsta.

La mulţi ani, dragii mei !

0 thoughts on “primele gânduri

  1. Ioana K-man

    La multi ani familiei Mixy! Cam aceleasi kilograme stau si intre mine si fericire, si, culmea, nu au disparut de Sarbatori, ba dimpotriva!
    🙂

    Reply
    1. mixy Post author

      încerc să mă întregesc după noaptea de Revelion. :)) La mulţi ani !

      Reply
  2. Rolling Ideas

    La mulţi ani, Mixy!

    Ia trezeşte-o repede pe prinţesa ta că nu e voie să adoarmă cu machiajul cu faţă – mai întâi demachierea, apoi somnul 😀

    Reply
  3. vienela

    Ba noi am profitat de fiecare oprire, ca sunt vremuri de criza. Am servit tot ce ni s-a pus in fata si asa am ramas cu mancarea noastra aproape neatinsa. Daca stiam, nici nu ma oboseam sa gatesc. :))
    Si Ionut al meu este la fel de discret cand se plictiseste. :))

    Reply
    1. mixy Post author

      aoleu, aşa discretă rămâne şi când se face mai mare ?! :))

      Reply
  4. Roxx

    Hai ca anul nou a inceput in stil Mixy!:D. Sa o tineti tot asa.

    Reply
        1. mixy Post author

          ăv cors, că aşa iese echilibristică umoristică 😉

          Reply

Leave a Reply to blo Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *