mesaje de restant la plată

By | 2013-02-25

Primiți și voi mesaje pe telefon „vă informăm că ați depășit termenul scadent”…, „mai aveți de plată”…, „vă reamintim că factura”…  de v-ați dori să dispară cu o vrajă  Avada Kedevra ca-n Harry Potter?

 

Eu primesc. Multe. Și uneori încerc să le redirecționez celorlați aproape că direct interesați de factura mea  , numai că pe lângă faptul că merg repede, am prostul obicei să mă mișc repede cam în orice situație și să dau send, ce vreți ? Nu-s o fire prea răbdătoare.

Mai nou, nu mai am nici privirea de vultur la purtător și nu văd cui dau send, decât după ce am produs dezastrul. Și reiau greșeala direcționând mesajul către alți 3 oameni din agendă. Răspunsurile lor zâmbărețe pun frână vitezei mele, dar unu’ n-ar greși să plătească în locul meu !! Măcar aşa… de dragul artei…

Și de-ar fi numai asta !

 

E de toată jena să nu fi vorbit de 6 luni cu cineva și să suni din greșeală și pe viteză și să spui:

– Ah, pardon, nu pe tine voiam să te sun!

Shit ! Băga…! Alea-alea…

 

Cred că i-am trimis o dată Sorinei mesaj  să vorbească naibii cu diriga!! A văzut că e de la mine mesajul, deci n-a vorbit cu diriga.

Altă dată am întrebat-o pe o altă Iulia cum a ieșit biopsia. Mi-a răspuns că nu pe ea trebuia s-o întreb.

Nu-i așa că nu sunt singura care dă send în bălării ?

Nu-i aşa ?!

Nu-i aşa ?!

Anybody ?

😀

0 thoughts on “mesaje de restant la plată

  1. Iulia

    Ce bine de mine ca nu imi place sa trimit mesaje…. 😀 Asa sunt scutita de toate cee ce ziceai mai sus… 😛

    Reply
    1. mixy Post author

      Aaah, ce mă enervezi ! Și nici telefoane nu dai în bălăriii ?

      Reply
  2. sorina

    Nici eu…inca mai am privirea buna…dar asa ma bucur cand te simti ca dracu dupa ce n-ai dat un semn de viata de o gramada de timp 😀

    Reply
    1. mixy Post author

      =)) Drăcușorul meu e grupa mică pe lângă al tău !…

      Reply
  3. blo

    Nope. Nu prea. Cred ca mi s-a intamplat o singura data, da’ eu am fost mereu obsedata de ideea ca voi trimite odata si-odata mesajul gresit persoanei gresite :))
    Pe mascul il mai sun din cand in cand, incercand sa sun pe cineva cu care vorbisem inainte sa vorbesc ultima data cu el, si dau din greseala click pe ultimul apel.

    Reply
    1. mixy Post author

      Nu-mi spune, că pe el îl sun destul de des să-l întreb dacă și-a făcut temele sau cât mai stă afară 😀

      Reply
      1. blo

        si de obicei isi face temele? :))

        eu am ramas cu sechele din anii de corporica, atunci cand aveam in telefon si numerele clientilor. iti dai seama ce-ar fi iesit daca greseam mesajul :))

        Reply
  4. vienela

    Asta cu “nu pe tine voiam sa te sun” am patit-o si eu, dar mi-a fost aasa rusine, ca mi-am invatat lectia si de atunci verific inante de a apasa pe buton, sa nu mai fac gafe. :))

    Reply
  5. Mihaela A.

    Cred ca tuturor ni se intampla sa facem astfel de “gafe”/erori (depinde de gravitate si cat de mult simt al umorului au cei implicati). Din fericire nu mi se intampla des, dar cand o comit … o comit destul de grav. Pana acum am scapat basma curata dar era sa ma frig destul de tare de cateva ori … trimitind mesaje de “maxima apreciere” celor din “foarte inalta” conducere. Iar mesajele erau scrise intrun limbaj foarte politicos, pe bune. Dar adevarul doare cam tare si, uneori, nu trebuie trambitat… fiindca… tacerea e de aur. Asa ca, atunci cand e vorba de mesaje oficiale niciodata nu trimit in graba, oricat de urgente ar fi. Este infinit mai putin costititoare lipsa de reactie decat o reactie gresit directionata. Dar a trebuit sa invat acest adevar pe propria-mi piele, inainte de a-l urma cu sfintenie. Restul sunt comicarii care ne mai insenineaza viata sau ne devoalaza cat de mult simt al umorului au cei din jurul nostru.

    Reply
      1. Mihaela A.

        Mnooooooo, nici pomeneala. La e-mail nu e nevoie de absolut nicio greseala de scriere. Este vorba despre diferenta intre reply/reply all (deci destinatari care nu ar trebuie sa primeasca mesajul) sau selectez din automatism primul din lista de adrese (de obicei este cel cu frecventa cea mai mare). Adica tastez Pop.. si imi apare lista de Popesti si eu il aleg pe un Popescu gresit, care daca citeste mesajul om sunt! Oricum, sa fim intelesi, nu las niciodata urme scrise de limbaj vulgar/neortodox/violent. Deci nu despre asta este vorba. Dar nu-i spui prostului ca-i prost daca-i sef, nici macar daca poti veni cu dovezi obiective pe care sa le si priceapa prostul in cauza. E cam delicat, nu-i asa?

        Legat de mesaje deformate din cauza unei litere in plus, minus sau alta decat cea corecta…. le comit cu duiumul dar … nu e grav. Efectiv, ni se-ntampla tuturor. Important e sa nu sarim calul, sa ne cerem scuze, daca e cazul. E enervant cand scriu mesajele cu viteza gandului si nu am rabdare sa le verific. Atunci sa te tii de dezacorduri si bate seaua sa priceapa iapa. Noroc ca nu se-ntampla des. 🙂

        Mi s-a-ntamplat si faza cu sunatul unei persoane cu care nu am mai vorbit de luni bune….. asa imi este o jena…dar asta e… tot raul spre bine.

        Reply
        1. mixy Post author

          Mie îmi pare bine că ţi s-a întâmplat, mi se pare aiurea să fii tot timpul perfect 🙂

          Reply
      2. Mihaela A.

        Am citit postul cu formulele de incheiere si ce a comentat Sany. M-am tavalit de ras, mai ales cand mi-am amintit de o faza: cineva in loc sa spuna “bullet points” (nu stiu sa traduc, dar este o lista cu puncte) a zis bullshits (adica rahat si nu din ala turcesc). Intr-o prima faza am inlemnit cu totii, dupa care nimeni nu a mai fost atent la prezentare fiindca fiecare se chinuia sa isi mascheze chitaielile de ras. Dar asta a fost o carenta grava de engleza, de genul lui Base cu “point” in loc de “full stop” pentru romanescul punct si de la capat.

        Reply
        1. mixy Post author

          Vorbisem ieri cu cineva la telefon în engleză și-a rămas creierul setat așa -la următorul telefon, tot engleză. Răspuns:
          – Vorbiți, doamnă, românește, ce Dumniezău ?!

          Reply
  6. Anca

    Am facut si eu niste gafe de toata frumusetea. Nu multe, dar usturatoare de mi-e frica si acum. Am trimis niste mailuri aiurea, necitite sau cu cifre gresite. Prostia e ca celebrul ctrl + s in office (e o obsesie sanatoasa sa dai save), in office e send. Iti dai seama ca trimiti o bucata de mesaj, necorectat. Brrr. De atunci sterg to si cc si de-abea atunci scriu.

    La telefoane nu o commit, dar cum sunt cu A, ma suna lumea cand se joaca cu telefonul: la miezul noptii, de pictiseala, de fastaceala alea alea. Dar deja stiu si sunt obisnuita.

    Reply
    1. mixy Post author

      :)) La mine A e Acasă, restul A-urilor sunt la adăpost…

      Reply
  7. miha.ela

    am dat-o in bara doar pe e-mail uitand sa atasez ce era mai important sau sa dau link la altceva 😐 cu telefonul nu. ;))

    Reply
    1. mixy Post author

      Eşti tânără, las’ că ai timp să greşeşti… 😀

      Reply
  8. Ana Naghi

    Slava cerului, nu mi s-au intamplata alea-alea! Desi sunt o repezita si eu, nu stiu cum reusesc, dar nimeresc destinatarul 😀

    Reply
    1. mixy Post author

      Ha ! O repezită atât de organizată n-am văzut pân’acum ! Parol ! :))

      Reply
  9. Hapi

    Super, deci nu mi se intampla doar mie sa sun aiurea sau sa textez altcuiva
    Recunosc ca se intampla rar dar si cand dau cu capul de bec, se sting toate luminile in juru-mi 😀

    Reply
    1. mixy Post author

      :)) Eu nici măcar n-ajung să dau cu capul, doar mă îndrept suav, ca fluturele spre lumină… 😀

      Reply
  10. Gabriela

    Ei…eram campioana pe sate la mesaje aiurea. Ii trimit unui tip din agenda mea de telefoon un sms:”suna-ma”. Si ma suna.
    – BUna ziua. Sunt Radu.Cum vocea imi era straina zic.
    – Asa. Si?
    -Pai mi-ati zis sa va sun. Si v-am sunat. Sunt Radu.
    – Care Radu?
    -Radu Vasile?
    – Ala care a fost premier?
    – Nu. Altul….meditez, verific telefonul. Realizez ca nu el ma interesa. Trimisesem gresit sms unui alt Radu decat trebuia.Nici nu il cunosteam. Imi iau la revedere. Ma suna din nou.
    – Daca ti v-am sunat nu acceptati sa ne vedem la o cafea?…:)

    Reply
  11. ANONIMA

    Deci, sunt incognito acum, s-a înţeles?
    Păi, cum sărăcie să nu fi trimis şi eu aiurea mesaje, că doar am asta trecut în fişa postului!
    Deci (încep cu concluziva, ca ‘telectualii). Aveam o răfuială cu o tipă, pricinuită din cauză că -într-o anumită împrejurare- l-a pocnit pe Ziurel, nepotul meu cel mic. Aşa că-i scriu un mesaj în care -în termenii cei mai eleganţi pe care-i găseam la ora aceea- i-am comunicat că dacă se mai atinge de el (ea era pe atunci iubita fostului soţ al soră-mii, cea care i-a şi despărţit, iar când stătea copilul lor cu el, intrau în contact vrând-nevrând), apelez la Poliţie, Protecţia Copilului şi alte instituţii similare. Mi-a răpuns jurându-se ţigăneşte că nu l-a bătut şi că puştiul aberează. I-am descris din nou episodul, relatat de cel mic, şi care nu părea inventat pentru că, în ciuda tendinţei celor mici de a exagera anumite lucruri, folosea unele cuvinte şi expresii pe care nu avea de unde să le ştie decât de la ea. Pe scurt, i-am comunicat toate astea la modul cel mai înţepat, dar decent totodată. După care, mândră nevoie-mare de felul domnesc în care am rezolvat conflictul, redirecţionez mesajul spre soră-mea, cu explicaţia: “Uite ce i-am scris scroafei!” Mă rog, în familie mai vorbim şi muncitoreşte când avem nervi… Doar că, din grabă şi neatenţie, i-l trimisesem tot ei. Am dres-o, însă, în acelaşi stil pe care voiam să i-l impun şi ei, scriindu-i: “Mesajul acesta nu îţi era dresat ţie, ci altcuiva. Scuză-mă!”
    Io zic că m-am scos, nu-i aşa? :))

    Reply
    1. mixy Post author

      Te-ai scos, că am făcut-o și pe-asta !!
      Recent la o comandă de cărți, îi fac forward soră-mii : “vezi că plătești jumate din valoarea asta !”
      Îmi răspunde tipa de la editură (că ei îi trimisesm mesajul, am apăsat reply în loc de forward):
      – De ce să plătesc jumate ?
      – Oh, God, nu tu ! Scuze, vezi de comandă…

      Măi, eu pe tine trebuie să te citesc numai când sunt singură, îmi produci niște reacții în gura mare ce n-ai văzut ! Mă leagă ăștia la cămașă … =))

      Reply
      1. ANONIMA

        Vezi, convinge-i să-ţi lege mânecile în faţă, să poţi totuşi butona laptopul. :))

        Reply
  12. dojo

    Eu am un telefon din ala mai antic, deci nu-mi place sa trimit mesaje pe el, ca-mi ia 3 ani pe putin sa scriu 2 propozitii. Ultima faza misto a fost cand mi-a trimis mesaj doctorita mea sa-mi spuna ca niste analize au iesit oK, iar eu i-am dat reply de pe comp pe mail (are telefon destept si net pe el, deci oricum il primea), prin care sa-i multumesc. Tastez mai usor de pe comp decat pe dracia aia 😀

    Asa ca nu, din fericire nu m-am facut de cacao cu asemenea mesaje. Dar fac destule prostii in alte domenii, deci compensez

    Reply
    1. mixy Post author

      Of, am spus de atâtea ori că nu mă mai bucur de necazul altuia și uite ! Iar o fac ! Am tras un rânjet la “compensez” 😀

      Reply
  13. Roxana

    :)) Am râs şi eu şi mama (pe amândouă ne-a lăsat privirea de vultur)! Eu n-am avut-o niciodată, pentru că port ochelari de copil, dar acum am 3 perechi şi bineînţeles că nu văd ce scrie pe minusculul ecran al telefonului. Poate pentru cei ca mine s-a inventat posibilitatea de a pune pentru fiecare contact telefonic important o altă melodie… – dacă te-au lăsat ochii ar fi normal să compenseze urechile 🙂 HA! Urechile, compensează ele şi nu prea, că, aşa cum spuneam, nici de auzit nu mai aud cum auzeam, dar ce te faci cu memoria – că şi aşa mă întrebam întotdeauna a cui telefon cântă când era melodia predefinită din telefonul nokia. De asta mi-am ales una, care să-mi placă, “Camisa negra”, şi-acum ridic telefonul şi când dau ăştia melodia la radio :)). Cât despre mesaje – nu trimit des mesaje iar pe cele care mă somează sau îmi amintesc de restanţe – le şterg, pentru că ele îi vin oricum şi soţului meu care se ocupă de ingrata treabă 🙂 Dar mi s-a întâmplat să sun pe cineva – cu acelaşi prenume, fără să fie neapărat persoana care trebuia… Discuţia a fost ceva de genul – Ea – Alo (i-am recunoscut vocea şi m-am repliat instantaneu), Ce mai faci? de când vroiam să te sun – iar acum a intervenit destinul, care mă ceartă puternic că nu sunt în stare să pun mâna pe telefon să te sun! Ea – Ce mă bucur că m-ai sunat, dar să ştii că sunt într-o mare grabă! Eu de colo – Păi nu te reţin – te sun cu mare plăcere altădată! Toate cele bune! … După care am căutat persoana cu care chiar aveam treabă 🙂

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *