repatriere decedaţi-ruletă financiară

By | 2013-03-17

Ca să nu spuneţi că sunt neam prost şi nu v-am explicat de ce am fost cu fundu-n sus în ultima vreme( a nu se lua ad litteram expresia de fund în sus, chiar dacă vă place), să vă explic în două vorbe despre ce este vorba: a murit alt unchi de-al meu (42 de ani) în Spania.

În două vorbe mai pe larg, situaţia stă cam aşa: am primit telefon sâmbăta trecută că ne anunţă fiinţa cu care concubina el în Spania că unchiul meu a murit într-un accident, căzut cu maşina într-o râpă (sau canal) adânc. Conducea noaptea, i s-a părut că a dat peste ceva, l-a pus pe colegul de pe locul mortului să coboare să vadă despre ce este vorba şi în timp ce ăla căuta pe jos în spatele roţilor, maşina cu tot cu unchiu-meu s-a dus la vale în prăpastie. Pe bune ?!?

Pe lângă faptul că ne-am zbârlit toţi la aşa o poveste, ştiindu-l pe unchiu-meu drăcos din cale-afară, vânjos şi nesănătos ca fire, povestea chiar este ţesută cu multă aţă albă. Aşa un accident stupid n-am pomenit nici în cele mai bune cărţi poliţiste! No, bun, fie ! Ce-i făcut e bun făcut şi până anchetează autorităţile spaniole, hai să vedem cum îl aducem în ţară.

Fireşte că toată săptămâna am auzit fel de fel de variante, iar preţurile de repatriere s-au învârtit în jurul fabuloaselor sume de 3.000-7.000 euro. Ieri, cursul repatrierii s-a stabilit la 6.000 de euro. Cu care ocazie, vă spun sincer: muream fraieră şi nu ştiam că atâta costă să-ţi aduci un mort în ţară! A, şi ca idee, am contactat 6 firme de repatriere decedaţi în ţară (luaţi de pe site-uri româneşti on-line). A trecut o săptămână şi nu mi-a răspuns nici măcar una, nu ştiu de ce dracu’ şi-au făcut site-urile alea.

Până vă explic cum stau lucrurile în familie, să cităm aici documentele de care este nevoie la repatriere:

paşaport mortuar eliberat de Consulatul României în Spania la care sunt necesare documentele:

  • documentul de identitate românesc al persoanei decedate, în original;
  • certificat de deces eliberat de Registrul Civil spaniol certificat medical de deces – în cazul decesului în spital sau autorizaţia judecătorească de repatriere a cadavrului în cazul morţii violente sau a morţii survenite la domiciliu sau în locuri publice;
  • actul de îmbălsămare / efectuare a tratamentului antiputrefactiv dat de medicul legist;
  • autorizatie de înhumare dată de judecătorie;
  • autorizaţia de transport dată de autorităţile sanitare spaniole.
  • itinerariul sicriului.

Sicriul va fi însoțit de certificatul de deces, pașaportul mortuar, autorizaţia de transport și de alte documente prevazute de legislatia Spaniei și a statelor de tranzit. Sicriul trebuie să îndeplinească toate condițiile prevăzute de normele internaționale pentru transportul internațional de cadavre;

NOTĂ:

În cazul transportului în ţară a urnei cu cenușă singurul document necesar este certificatul de deces eliberat de Registrul Civil spaniol legalizat cu apostila conform Convenției de la Haga privind suprimarea obligativității supralegalizării încheiată la 5 octombrie 1961;

 

Acum, că v-am făcut ziua pe din două (am mai spus-o şi-o mai spun: Mixy nu e amuzantă cum i se duce vestea, Mixy e MELANJ DE VIAŢĂ şi atât, nu ştiu de ce vi se pare vouă că sunt amuzantă!) să trecem la familie.

Păi, familia e… cum sunt eu: nu-mi vine să cred. Chiar dacă întrebăm şi ne agităm cu toţii , parcă tot e o glumă proastă, iar noi parcă ne agităm să-i facem rost de bilete de avion pentru un sejur în România.

Mamaie când a auzit că vine în ţară sigilat, în sicriu de zinc băgat în sicriu de lemn, s-a oţărât toată:

– Păi cum? şi nu-i lasă nici un ochi acolo (vizor) să-l vedem şi noi?!

Ce-i drept e drept, până nu vezi, nu crezi. Să nu mai zic de tradiţie, de legături la picioare şi pus bani la el sau bileţele cum face Mixu şi dacă îl aducem parcă-i tot de-a surda.

Oricât mi-ar fi de dor să le văd pe surorile lui mamaie în acţiune, parcă tot am senzaţia că s-ar certa toată lumea la moartea lui. Era un om nervos, veşnic nemulţumit, care o lua mereu de la capăt. A înşirat 3 copii cu 3 neveste, iar asta cu care era în Spania ar fi fost a 4-a dacă n-ar fi preferat concubinajul şi-atât. Şi cică unchilor mei li s-a  zbătut ochiul stâng timp de două săptămâni, e-adevărat că ni se zbătut şi mie şi mamei, dar noi am dat-o pe lispsă de B-uri şi stres.

 

Am vorbit cu Oiţa, văduva lui Vasile, care e convinsă că:

– I-o fi fost urât lu’ Vasile şi l-a luat pe frate-su’ după el!

– Pe dracu’! Tocmai pe-ăla din Spania s-a găsit să-l ia?!

– Aia e, mamă!

Niciodată nu ştiu cum să-i spun năroadei ăsteia: „bre” sau „tu” ?, că aşa-i când ai şi neamuri alese, dar iar aleg „tu” şi o întreb:

– Cum te simţi?

– Cum să mă simt? Am terminat injecţiile în genunchi da’ tot mă doare! Am băut la nasturi dă mi-a venit acru şi tot dăgeaba! Când s-a dus zgârciurile din genunchi s-a dus şi gata! Aia e, mamă! Aşa-i la bătrâneţe! Le zic şi la ăştia ai mei să pregătească, că nu ştie când mor şi ce aduce ceasu’, să ia şi ei prosoape, una-alta, şi-i doare-n cur!

Fac repede calculul vârstei ei (asta abia e trecută de 50 de ani) şi nu mă pot abţine:

– Şi mamaie strânge prosoape de la 50 de ani şi înnoieşte garderoba de înmormântare anual şi uite că n-a mai murit ! Crezi că dacă moare mâine-poimâine avem prosoape ?!

– Aia e, mamă! Aşa şi ăştia ai mei, nu strânge nimic!

Mă, să dea dracu’! Asta-i ca vorba aia „nu putem să ne căcăm de foame” , dar strângem de înmormântare. E clar că a înţeles canci aluzia mea. Bun, atunci dă-o încolo, hai să încheiem în termeni civilizaţi:

– Da, aia e! Deci pe nenicu’ nu ştiu dacă-l aducem în ţară, că n-are nimeni atâţia bani şi-n rate nu poţi să aduci mortu’-n ţară…

– Aia e, mamă!

– Hai, săru’mâna!

– Să trăieşti, mamă!

Aoleu, ce mătuşă mi-ai ales, Vasile! De unde-ai cules-o nene?!

 

Apoi m-am rugat de ăştia 2 unchi rămaşi în viaţă să moară cât mai târziu, că nu mi-e de ei cât mi-e că umplu blogul de îngropăciuni şi-al dracu’ să fie că aste-as cele mai vizualizate şi-o să trebuiască să schimb descrierea blogului, dar ce crezi, că ăştia mă ascultă sau îi doare de blogul meu? Aşa-i familia asta, fac ce-i taie capul şi cam atât.

La momentul ăsta aşteptăm verdictul autorităţilor spaniole, senzaţia generală e că a fost omorât. Chiar mă gândeam să-l dau pe facebook dispărut, să vedem ce iese, poate ştie cineva ceva, m-am gândit în fel şi chip că prea e o linişte presantă, e enervant de linişte.

Între timp nu ne hotărâm unde să-l îngropăm în cazul în care reuşim să-l aducem în ţară, pentru că în cavoul lui tataie nu-s decât două locuri, iar tataie n-a făcut 7 ani să zici că-l punem într-un sac şi-l băgăm la picioarele unchiului meu.

Iar mamaie când a auzit că vrem să-l băgăm pe unchiu’ în cavou şi că ea n-are voie să moară în următorii 7 ani, a început să ţipe indignată la unul dintre unchii mei vii:

– Nu-nu! Eu vreau să stau deasupra lu’ tac-tu !

– Păi, bre, tata te-a cărat toată viaţa în spate, vrei să te care şi pe lumea ailaltă? Şi cu frate-miu ce facem?

– Las’ că 25 de ani s-a dus pe unde l-au dus cărările prin străini! Să-l îngroape un’ s-a dus! Eu mă-ngrop lângă tac-tu şi cu asta am terminat discuţia!

– Deci nu-l mai îngropăm aici?

– Faceţi ce vreţi, da’ lângă tac-tu să ştii că io mă bag!

 

Până una-alta nu sunt bani, toţi suntem datori şi le ştim pe-ale noastre, iar eu susţin ideea să-l îngroape acolo tocmai de-asta, dar de! Neamurile ar vrea să-l vadă aproape.  Aş vrea şi eu să-l văd într-un loc şi să ştiu că-l plâng acolo, dar…

În orice caz, băi, Nicule, să nu mă bântui că-ţi doresc îngropăciune în Spania, ştii foarte bine că nici eu n-am fost prea dusă la biserică! Şi dacă ai de gând să mă bântui, treaba ta, n-ai decât,  să vedem care pe care!

😛

 

 

0 thoughts on “repatriere decedaţi-ruletă financiară

  1. Alexandra

    Nici nu stiu daca sa iti zic condoleante, sa rad, sa plang sau sa ma minunez cum poate sa coste atat sa repatriezi un om care nu mai misca. N-au si astia o repartriere low cost ca la avioanele alea de vacanta? Si daca nu ai banii astia, ce faci? Ramane raposatu’ acolo?

    Reply
    1. mixy Post author

      Eu aşa votez.
      Din câte înţeleg sunt mulţi lăsaţi pe alte meleaguri.

      Reply
      1. Alexandra

        Pai adevarul e ca ce poti face daca n-ai bani? Iti faci repejor un credit intru inmormantarea cuiva? Mi se pare aberant. Lasa-l nene ca se odihneste si in Spania la fel de bine 🙂

        Reply
        1. mixy Post author

          Aşa zic şi eu. Nici adus nu-l vedem, aşa că o să fie tot ca un banc prost

          Reply
    2. Ionu

      Stiu ca s-a inchis subiectul, am vazut aceast articol cand am avut de a face cu un deces in strainatate. Problema s-a rezolvat, iar preturile au fost mai econome decat cele despre care a-ti discutat in anii trecuti. Doresc sa recomand si sa multuemesc celor de la Iuliana Funerar, http://servicii-funerare-iuliana.ro/repatriere-decedati/ , pentru ca mi-au ajutat familia.

      Reply
  2. Cuvânta

    Ce nu merge unul din voi acolo personal, il incinereaza si ia urna cu el?
    Condoleante, cand moare cineva nici nu apuci sa te intristezi, ca apar alte probleme, facute de oamenii vii.

    Reply
    1. mixy Post author

      Aşa-i. Păi nu ştiu cum e cu incineratul ăsta, nu-i mai face slujbă – tâmpenii de gen.

      Reply
  3. vienela

    Tare mi-a mai batut inima in prima clipa. Are Ionut o prietena careia tocmai i-a murit un unchi in Spania, saptamana trecuta. Avea 42 de ani. Abia cand am aflat ca Nicu al vostru nu a murit de cancer mi-am dat seama ca nu e nici o sansa sa fii ruda cu Lara noastra. :))
    E greu sa iei astfel de decizii, dar cand nu sunt bani, e bine sa il lasi acolo, decat sa intre in datorii uriase tot neamul. E mai usor sa cumperi bilete de avion pentru toti, sa mergeti la inmormantare in Spania.

    Reply
    1. mixy Post author

      Să ştii ! Şi zi aşa, a fost perioada unchilor decedaţi în Spania ! :)) Ei ce fac, îl aduc înapoi?

      Reply
      1. vienela

        Da, l-au adus deja. Dar sora lui (mama Larisei) lucra acolo de multi ani si avea bani pusi deoparte. Chiar si asa, copila spune ca acum sunt bagate in faliment.

        Reply
        1. mixy Post author

          Ăsta cu ce a strâns a plătit pensii alimentare. Vai de!…

          Reply
  4. Roxana

    Nu am cuvinte! Ce stupidă moarte! Este incredibil ce vi se întâmplă. Pe sistemul “când plouă, toarnă” pare că la voi în familie se ţine ghinionul de oameni, iar parastasele curg. Este greu să aduci pe cineva în ţară, este foarte complicat şi e nevoie de mulţi bani. De asta eu sunt de acord cu incinerarea, dar ştiu că oamenii sunt credincioşi şi vor să-şi îngroape morţii tradiţional. Este scump să faci asta şi nu-mi dau seama cât de important, probabil doar pentru psihicul celor apropiaţi şi eventual pentru biserică (asta am dedus la scandalul iscat la moartea regretatului regizor, Sergiu Nicolaescu).

    Reply
    1. mixy Post author

      Nu ia nimeni în calcul incinerarea – probabil tot din cauza lui Sergiu Nicolaescu

      Reply
  5. Roxx

    Stupida moarte, vorba ta, si in cartile politiste mor aia mai de-adevaratelea..Cat despre restul…Spania nu e atat e chiar departe.

    Reply
    1. mixy Post author

      E-adevărat, la o adică e mai ieftin să-l aduci împăiat, pe bancheta din spate (la vamă zici că e viu)

      Reply
  6. Javra

    În primul rând, condoleanţe.
    În al doilea rând, trebuie lăsate autorităţile spaniole să-şi facă treaba, dar cineva din partea familiei ar fi indicat să meargă la faţa locului, să vadă dacă se cercetează ipoteza asta cu crima şi să se intereseze de posibilitatea de a fi înhumat acolo, de costuri, de dată etc.
    Desigur, repatrierea nu poate fi pusă în discuţie, din păcate. Nici eu nu ştiam cât costă aşa ceva, dar e îngrozitor de scump.

    Reply
    1. mixy Post author

      Este. Probabil că o să meargă unul din ei, dar nu se poate plimba pe-acolo săptămâni întregi, culmea , și-asta costă!

      Reply
  7. ana

    Eu am avut parte de socul asta acum vreo 5-6 ani, cand a murit un prieten al unchiului meu tot in Spania si pentru repatriere au platit cei din familie vreo 5000 de euro.
    In alta ordine de idei, tu ai un blog personal si este normal sa ai postari vesele, postari triste, postari furioase pentru ca toate postarile tale sunt o parte din tine si reflecta starea pe care o ai atunci cand scrii(sau asa cred eu ).
    Te citesc mereu si o sa incerc sa comentez cat mai des pentru ca imi dau seama ca feedbackul este necesar. O seara frumoasa

    Reply
  8. adelinailiescu

    Aia e, maica!
    Daca murea pe front sau explodat de vreo grenada terorista il mai aducea cineva acasa? Nu-i tot pamant si ala? Sau la judecata de apoi te ia dupa buletin si daca n-ai viza de flotant mai stai o tura pana intri-n rai?Mi se pare aiurea sa cheltuiti o caruta de bani numai ca sa-i repartizati aici 2 metrii de pamant.Plus ca le incurca planurile alora de sunt pe lista de asteptare…Am vazut ca acu se poarta si priveghi si acatit on-line, deci departarea nu mai e o problema.si daca vrea sa te bantuie zi-mi si vorbesc cu mamare, care bantuie de vreo 15 ani si ti-l neutralizeaza imediat!:)

    Reply
    1. mixy Post author

      O porcărie, într-adevăr, repatrierea.
      Da-mi pare bine că am pile la mamarea ta, pentru orice eventualitate 😀

      Reply
  9. DANAP.RO

    Imi pare rau de intamplare… Stupid accident! Sa inteleg ca mortii romani raman nerepatriati daca familia nu reuseste suma asta exorbitanta?

    Reply
  10. Rolling Ideas

    Este o firmă românească în Vişeu care face servicul de repatriere cu maxim 2.000 euro. Nu ştiu exact cum îi cheamă, dar se găsesc pe net. Şefa mea şi-a repatriat cuscra decedată în Irlanda.
    Eu sper să nu am nevoie niciodată să apelez la ei.

    Reply
    1. mixy Post author

      Am auzit de firme care-i aduc în țară transport auto, sunt în stare să doarmă cu morții în mașină pe traseu, să iasă profit la cap de linie…

      Reply
  11. kekee

    Băi Mixy, omul muncea, ce dospea el pe acolo ?
    Dacă muncea avea un cont în bancă !
    E de căutat şi văzut ce firfirei are el în cont .
    Poate are mai mulţi de 6000 de euro.
    Ia să-l caute-n portofel şi să vadă ce card are.
    Salariul în ce cont i se vomita ?
    Omult tre să aibe bani, căutaţi.

    Reply
    1. mixy Post author

      Omul muncea și vomita banii în 3 pensii alimentare și concubinajul în care trăia.
      Crezi că toți ăștia care muncesc afară pun ban pe ban? Pun o laie, se duc la cuca-măcăii, la pomul lăudat și uite că nici cu coada-ntre vine nu mai reușesc să se întoarcă acasă !…

      Reply
      1. kekee

        Nasol.
        Totuşi.
        În unele state europene dacă lucrezi cu hârtii în regulă ai un fond numit ” Tratament de sfârşit de raport ” – e un fel de puşculiţă, în care vrei nu vrei pui nişte firfirei în fiecare lună.
        Când ieşi la pensie, sau pleci din firmă – trebuie să ţi se dea bănuţii ăia.
        Puşculiţa asta e cam un salar pe an .
        Dacă omul munceşte de ceva timp acolo în fondul ăsta ar trebui să aibe.
        În caz de deces se poate merge la firma la care lucra şi ceruţi banii.
        Dacă a fost om harnic şi cumsecade o să facă şi colegii lui o chetă cu care se mai strâng ceva bănuţi.
        —-
        Puşculiţa asta e independentă de pensie.
        Aia e o altă mâncare de peşte.

        Reply
  12. kekee

    Şi din banii vărsaţi de el ca pensie se poate recupera, dar e mai complicat .

    Reply
    1. mixy Post author

      kekee, mersi mult.
      Îți împrăștii ideile prin familie, să vedem ce iese.

      Reply
  13. kekee

    Îngroparea acolo e scumpă.
    Şi apoi trebuie plătit chirie pe terenul în care va fi îngropat.
    Incinerarea e cea mai practică soluţie.
    Io cel puţin le-am explicat alor mei .
    Un chibrit şi gata.
    Apoi să mă pună într-o cutie de ness, şi să mă parcheze sus pe dulap, unde ţineam bananele pe vremea lui Ceauşescu ca să se coacă.
    Aşa nu au bătăi de cap cu groparii beţivi, cu popa ( beţiv şi ăla ), cu ăia care fac cruci şi restul marafeturilor, cu coroane, flori şi toate consumabilele de ziua morţilor.
    De ziua mea şi de ziua morţilor mă dau jos de pe dulap, mă pun în mijlocul mesei ( să fiu în centru atenţiei ), iar după.. înapoi pe dulap.
    Eftin , simplu şi comod.

    Reply
    1. mixy Post author

      Am zis și eu la fel, dar probabil n-ai muieri în neam cum am eu ! Le ia jelitul numai că gândesc așa, nu mai zic să mă țină la cutie…

      Reply
  14. kekee

    Ba le am, le am şi io.
    Numa că în momentul în care s-au apucat să cotcodăcească, le-am explicat că mucles, banii mei, dixstracţia mea.
    Şi ştiu că nu am toate ţiglele pe casă.

    Zi-le că dacă tot vor înmormântare standard, ca să se distreze cum le place lor, să scoată banul: că atunci e dixtracţia lor.

    Reply
    1. mixy Post author

      :)) kekee, îmi placi. Dacă-n fiecare neam e un sănătos de-ăsta… avem șanse !

      Reply
  15. dushurece

    Sa puna leii aia de doresc repatrierea, parerea mea. Faci si ai fite, suporta-le. In rest, sa se odihneasca-n pace chit c-ajunge acasa, se face prafulet sau doarme in liniste acolo.

    Reply
    1. mixy Post author

      Să nu-ți mai spun că ăia care țipă mai tare n-au un șfanț de pus la tranzitul sicriului ! Teoretic toate sună aproximativ roz…

      Reply
  16. Kenshin

    Buna. Te citesc de ceva timp si nu as fi vrut totusi ca primul comentariu sa fie asa.
    In Spania se fac destule si fara sa vrei. De la banci, de la munca, etc… Poate ar trebui investigat.

    Dupa link, consulatul din Castellon, banuiesc ca sunt prin zona. Daca pot sa ajut cu ceva mai multe informatii…scrie la e-mail-ul ce am lasat

    Reply
    1. Kenshin

      “destule asigurari”. Probabil imi era foame 🙂

      Reply
      1. mixy Post author

        Să fiu sinceră, n-am înțeles prea multe din comentariul tău :D. “Dacă poți să mă ajuți cu mai multe informații…” Ce fel de informații ?

        Reply
  17. Michelle

    De aia i-am zis si lui barbate-miu si el a agreeat ideea: bre, daca se intampla ceva cu mine du-ma sa ma faca cenusa si ma transporti si in cutia de Ness (mi-aduce aminte de filmul Balanta cu Maia Morgenstern cand chelnerul voia sa ia cutia de Ness de pe masa si Maia zicea: Lasa-l pe tata aici! Sa nu-l iei pe tata de aici! si tragea de cutie sa o puna pe masa.) Ce mama zmeilor sa dai atat banet sa transporti ceva apoi alti bani alta distractie pe inmormantari si dat acatiste. Daca o sa am curaj intr-o zi sa spun o poveste….of Doamne! Nici preotii nu iti mai spun acatistul daca nu stiu ei ca a murit cu lumanare sau fara lumanare si de atunci nici nu mai spun ca ale mele matusi m-au invatat prea multe din religie si n-am mai vrut sa stiu de nici un acatist si de preoti in privinta asta. Acu stiu de ce bunicul avea pica pe ei!
    Inca tu ai parfum de roze ca macar a murit intr-o tara si trebuie sa-l aduci in alta tara dar am o prietena de i-a murit matusa la escala. A plecat bine merci din Montreal si a ajuns in Amsterdam (ca nu exista curse directe Montreal – Bucuresti). I s-a facut rau pe aeroport in Amsterdam si a dat coltul. Nu-ti spun ce caruta de acte au trebuit sa faca si cat a stat aia prin congelatoarele unei morgi din Amsterdam pana s-au adunat din tati colturile lumii declaratii. Vai steaua ei ca mai avea putin prietena mea si-si vindea si casa pentru ca matusa nu avusese asigurare si numai o zi de spitalizare e vreo 2-3 mii de dolari (fara medicatie, fara teste, fara nimic….numai patul…zici ca stai la Ritz!)
    Daca vreo ruda are ceva de zis vreodata…da-i si una peste gura si sa vorbeasca numai cand o avea vreun cont de cateva zeci de mii de euro. Pana atunci sa vorbeasca la borcan si sa se asculte singura seara cand sta pe buda….oricum daca-l aduc tot nu or sa creada niciodata ca-i mort pentru ca nu vor avea voie sa-l vada si tot pe tine o sa te acuze ca nu ai facut nimic in privinta asta.

    Reply
    1. mixy Post author

      Wow! Deci se poate și mai rău! Doamne, ce porcărie poate fi un nenorocit de deces, practic la atâtea probleme nici nu mai e relevantă moartea unui om…

      Reply
      1. Michelle

        pai nu …ca ala de se duse e cel mai happy…..noi astia vii ne vine sa intram in pamant de cate ne raman pe cap

        Reply
  18. Pingback: clipa împăcării | mixy.ro

  19. Denisa Tamaslacaru

    Mi-a sarit pofta de mancare, 1: e un subiect al naibii de interesant
    2: e haios, indiferent ca se vb de un deces( condoleante oricum)

    Reply
  20. Ionut

    Stiu ca s-a inchis subiectul, am vazut aceast articol cand am avut de a face cu un deces in strainatate. Problema s-a rezolvat, iar preturile au fost mai econome decat cele despre care a-ti discutat in anii trecuti. Doresc sa recomand si sa multuemesc celor de la Iuliana Funerar, http://servicii-funerare-iuliana.ro/repatriere-decedati/ , pentru ca mi-au ajutat familia.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *