pauza de doamne

By | 2013-08-09

Am senzaţia că la concursul pentru trusa de ajutor de la Clinica de Bere Terapia, toată lumea o să povestească cum a stat în 4 labe în adolescenţă şi s-a răstit pe la rădăcinile copacilor după câteva beri, dar eu, ca om serios ce mă simt, o să transpun aici o scriere beretristică reală şi recentă, din anul de graţie 2013.

Ne-am adunat toată familia la masă aşa cum îi place mamei, de se satură privindu-ne şi nu-i mai arde să mai mănânce nimic.

Terminăm de mâncat felul 1, 2, 3 şi alte 3 adiacente (aşa găteşte mama )şi ne punem la poveşti. Copiii soră-mii, fiind mai mici,  se jucau pe sub masă, fi-mea pe deasupra mesei, ca oamenii mari.

După o vreme, nu ştiu ce ne vine şi intru cu soră-mea în bucătărie, acolo unde dragii de soţiori îşi trăseseră câte-o bericioaică şi stăteau concentraţi pe o partidă de table, adică se băteau cuminţi, în linişte, de nu ştiai care are mai multe partide luate.

Fără să ne mai întrebăm una pe alta dacă vrem sau nu, ne tragem şi noi repede o cutie de table în faţă de partea cealaltă a mesei, cu câte o bere lângă noi . Ăştia, crispaţi şi grijulii, cum sunt bărbaţii:

– Păi, domne… şi cine conduce?

– Voi !

Dacă au văzut că noi chiar dăm cep berilor noastre, au dat-o pe suc şi pe mărar, să nu mai miroasă-n gură. De, noi aveam prioritate pentru că eram acasă la părinţii noştri, nu la ai lor!

(Tata dacă ne vede cu câte o bere în faţă, e foarte bucuros că n-am ieşit băieţi, că atunci cu siguranţă am fi fost pilangii serioşi, dar aşa suntem doar fete de gaşcă…  )

Şi-am început noi uşurel şi în linişte până am terminat prima linie la table şi primul sfert din dozele de bere, după care uşor-uşor am început să prindem grai:

– N-ai curaj să baţi aici!…

– Fugi, băăăă!…Ce-mi trebuie acolo? Doi-patru… şapte! Cine nu dă şapte?!

– Ţeapăăăă!… Stai pe bară. N-ai unde să intri, nu te mai uita, dă zarul! Poartă-n casă! Ia un ziar şi mai stai!

 

După ce ne-am făcut rodajul vreo 2 partide, umbla zarul singur şi noi mai abitir trăncăneam şi ce-i drept beam cam în viteză: de drag că ne jucăm ca în copilărie, că nu mai avem griji, nu mai suntem mămici, nu mai suntem doamne, că ne simţim bine…. Ăştia se mai uitau la noi din când în când pe sub sprâncene sau cu privirea aia periferică ce cuprinde câte un ţărm întreg de femei la plajă, dar nu spuneau nici „pâs”.

Şi hahaha şi nu ştiu ce şi ştiţi cum e vorba: primul pahar te arde, al doilea îţi dă putere, iar al treilea îţi dă aripi. Ei bine, închipuiţi-vă că noi acum ajunseserăm pe la al 4-lea stadiu, necuprins în vorba asta, când a intrat nepotu’ şi-a zis despre sor-sa:

– Mami, ched că asta mică a făcut caca!

Ne-a luat piuitul. Am bîţâit uşor din picioare, dar parcă n-aveam încredere. Ne-am uitat una la alta şi după priviri, cred că aveam acelaşi gând în cap, imposibil să fi avut vreuna dintre noi mai mult de un gând. Aia mică adulmeca dozele de bere şi lingea pe marginea lor.

Se făcuse linişte şi băieţii chiar se opriseră din partida lor curioşi probabil să vadă care dintre noi va reuşi să se ridice de pe scaun,timp în care mă gândeam că mama ar face bine să vină din sufragerie şi să-şi îndeplinească atribuţiile de bunică  şi asta cât mai curând. A venit în schimb fi-mea şi a aruncat o ocheadă în pampersul nepoatei:

– Nuuuu! Alarmă falsă.

Aş fi pupat-o pe fi-mea dacă n-ar fi fost la distanţa aia de la scaun până la ea.

 

Fireşte, pe urmă ni s-a luat să mai fim “fete de gaşcă” şi i-am cerut fetei să ne pună şi nouă nişte suc d-ăla de-al ei, că dacă o apuca vreo treabă mare pe nepoată şi ne făceam de basm?!?

 

 

0 thoughts on “pauza de doamne

  1. Roxx

    Ce imi place cum scrii chiar si atunci cand ai un subiect dat…:D

    Reply
    1. mixy Post author

      Îmi place subiectul 🙂 Sunt curioasă cum e berea Terapia.

      Reply
      1. Michelle

        e foarte buna….am cumparat de la Afi -Cotroceni…magazinul Zimbria cand am fost in Romania. Stii cum merge cu pizza sau cu carnaciori de Plescoi? Wow….e o nebunie!

        Reply
  2. silavaracald

    Voi aveti un fix cu bunica aia. Ce, copilul n-are tata, unchi, frate? Sau ei is buni doar de insamantari?… 😀

    Reply
    1. mixy Post author

      N-avem un fix, dar însămânţătorii erau prea concentraţi pe alcoolul din sângele “ogorului” 😀

      Reply
  3. belgianca

    biata copchila! cum trebuia ea sa faca kk numai cand erati voi apte… asa se nasc traumele din copilarie! :)))))

    Reply
    1. mixy Post author

      Ba copila nu e biată deloc, era foarte concentrată să adulmece dozele, aşa că nu-i mai plânge de milă ! 😛

      Reply
  4. Bianca Badea

    Imi si imaginez faza. O tacere deplina dupa ce apare fetita cu vestea, atmosfera tensionata, concentrare maxima, priviri neincrezatoare intre toti particpiantii…. Punctul culminant al filmului:))

    Reply
    1. mixy Post author

      Era o atmosferă atât de concentrată, de se-auzea musca bâzâind în balcon la vecina.

      Reply
  5. adelinailiescu

    Cu “aia mica” v-ati descurcat cum v-ati descurcat dar ce va faceati daca va “taia” nevoia pe voi? Ca nici pampersi n-aveati.:))

    Reply
    1. mixy Post author

      Şuteam de la aia mică 😀
      sau ne susţineam reciproc în drum spre baie

      Reply
  6. Michisor

    Imi plac tare mult fetele de gasca si povestile lor!

    Reply
  7. laura M

    mamaaaa ce fete!sper ca micuta sa nu faca la fel cand o sa creasca. 😀

    Reply
  8. Cuvânta

    Ah, ma pregateam sa rad ce cei care stau cu nasul adulmecand dupa bere :))
    Bine ca nu ati adulmecat dupa cah de copil mic 😀

    Reply
  9. Pingback: cum a mers terapia mea cu bere: | mixy.ro

Leave a Reply to mixy Cancel reply

Your email address will not be published.