Minuni de moment

By | 2019-06-17

Mă chinuie căldura asta de-mi vine s-o strâng de gât. Sunt momente când mă sufocă și efectiv aș întinde mâinile, i-aș aduna cu grijă firimiturile aburinde, umede, apoi i-aș rupe gâtul cum fac unii cu porumbeii. Haolică, ce barbar zace în mine!

Mi-a plăcut zilele astea Bucureștiul gol, m-am simțit tartor pe oraș. Care n-a fost plecat, a umplut parcuri, ștranduri sau mall-uri pentru cumpărături. Eh, aici nu mi-a mai plăcut, aș fi preferat niște vijelii week-end-ul ăsta, să mai stea și ei pe la casele lor.

Am avut surpriza să urc într-un autobuz de-ăsta nou, STB și să aibă aer condiționat. Curat, elegant, voce care îndemna cald la validare card, atenționare stație, grijă să ne ținem de bare. Aplicația pe telefon funcționa frumos în timp real, răcoare în mașină, mers lin, fără zbucium, ce să-ți spun? Am simțit că minunile există, că în sfârșit avem o șansă să fim curați. Câteva stații m-am simțit în viitor, prin anul 2030.

Până când a urcat unul vorbind tare la telefon, eu am crezut că ăștia există doar în spectacolele de stand-up comedy. Pantaloni scurți roșii pe el, cămașa înflorată, mulată cât să-i plesnească pe brațe și piept, adidas posibil fără șosetă. A trăsnit liniștea din jur: Hai coaie, că nu mai am baterie la telefon și nu vreau să fii ultimul om cu care vorbesc. Am nevoie să fac rost de un milion măcar, dă-te-n pla mea.

Și m-am trezit din viitor.

4 thoughts on “Minuni de moment

  1. Ioana

    Eeei, lasa ca si pe la altii dai de nesimtiti, din pacate, sau fericire, depinde cum vrei sa privesti, nu sunt doar in Romania. Cat despre aglomeratie… Imi aduc aminte de cand eram mica, adica prin 90′ deci nu acu 50 de ani, ca Bucurestiul era tare ok, plecam la pescuit cu tata, sambata ori duminica dimineata, luam troleul si mergeam pe straulesti.. Nu tu masini, 3, 4 amatori ca si noi in tot troleul… Acum, la cam orice ora e plin de masini da si de (ne)oameni. Eu fac parte dintre aia rasisti, sa zic asa, adica da, consider ca daca cei ce au venit si vin in continuare in capitala, ar mai sta si pe la casele lor, taaare bine ar fi. Insa din pacate….

    Reply
  2. Mixy

    Eu nu-s rasista, dar ne-am înmulțit repede și nu ne-am înmulțit bine. Prostia impuiaza repede și mult.

    Reply
  3. Roxana

    Cât de metaforic şi perfect vizual ai descris “crima” căldurii 🙂 ! Subscriu! Deşi mă bucur în mare parte din timp de aer condiţionat (care nu e cea mai bună chestie, de fapt, pentru mine), faptul că mă scurg pe trotuar este deja suficient. La cum am eu “păr de caniculă” (mai mult poieni decât pădure), risc să fac insolaţie doar mergând până acasă. Vulgaritatea unor oameni a devenit agresivă de-a dreptul. Şi pe vremuri erau, dar parcă îşi puneau frână la gură. Sunt din ce în ce mai mulţi şi mai vocali. Acum că au telefonul mobil vorbesc non-stop. Am fost şi eu într-un microbuz în care toată lumea tăcea şi asculta cum unul îşi denigra tot ce mişca în familia lărgită, probabil vorbind cu un prieten sau alt neam neimplicat. I-a făcut albie de porci pe toţi, i-a înnegrit de nici Mureşul nu-i spăla. Oricum, noi toţi ne simţeam penibil şi compătimeam la victime, doar el era în largul lui, bucurându-se de audienţă. Cred că simţea o mai mare plăcere că-i critică pe proştii familiei (el era deştept) de faţă cu o maşină plină de oameni.

    Reply
    1. mixy Post author

      Bleah, trist! Câte unul de-ăsta merită aliniat, dar poate am eu prea mult război în sânge…

      Reply

Leave a Reply to Mixy Cancel reply

Your email address will not be published.