– Mami, mami, pot să merg şi eu la revoluţie?
– De ce, crezi că te lasă jandarmii să dai foc la şcoală?
– Haide, mami, că putem să scăpăm ţara de probleme! Pot?
– Nu!
– Da’ de ceeeee…..(entuziasmul ei o ia la vale).
– Pentru că fac ăştia o mizerie dintr-un protest curat, şi pe urmă ţi-ar părea rău că ai mers şi a ieşit altceva.
Butonăm idei abordate diferit pe câteva canale de televiziune.
Ea încă se uită la mine ca şi cum n-aş mai scăpa toată viaţa de pesimism.
Mă uit la ea că abia a scos cornu’n viaţă şi-i arde de schimbat sistemul. Mă recunosc pe mine, cea din ’89. Încerc să dreg busuiocul:
– În plus, eşti prea mică….mai ai de mâncat o grămadă de mămăligă până faci buletinul, dar’mite să mai ai şi drept de vot şi de protestat în stradă…