Dacă a zis mamaie să nu ne ducem la wc, Mixu nu ne-a dat voie nici măcar să aflăm unde e amplasat şi, în timp ce mamaie îi ţinea de poveşti pe cei de la priveghiul lui Vasile, noi căutam şleauri sau boscheţi pentru nevoi personale.
Şi după ce ne-am uşurat 2 km mai încolo am rămas să facem priveghiul în maşină, pentru că nu-mi venea s-o mai las pe mama înăuntru. În plus, nimeni nu părea să ne simtă lipsa, nici măcar vădana şi cei 4 copii ai ei. Şi ne-am mai dus de vreo 2 ori în noaptea aia pe câmpuri.
Am băut cafele din termos, am mâncat sandvişuri făcute de mama ( care mai fusese pe-aici şi ştia ospitalitatea cumnată-sii, deci le făcuse de acasă ) şi după câteva ore, spre dimineaţă, a urcat mamaie greu în maşină şi a trântit uşa ţipând la mama:
– Dă, fă, maică şi mie ceva să mănânc, că nenorociţii ăştia, i-am ţinut de poveşti toată noaptea şi-o cană de vin nu mi-au dat !
Mama a privit-o uşor bulversată:
– Bre, n-am vin… şi vinul nu-i mâncare, ştii ?
– Dă ceva să iau în gură, că urlă maţele-n mine !
I-a întins mama două sandvişuri şi în timp ce le înfuleca, mamaie ni-i bârfea pe-ăia cu care-a stat şi pe „vaca aia de Oiţa, care s-a culcat imediat ce-aţi urcat voi în maşină, abia aştepta să doarmă, o doare-n cur că băiatu’ meu e mort!”.
După ce şi-a potolit maţele, mamaie ne-a întrebat:
– Unde v-aţi pişat ?
– Pe câmp…
– Hai pe câmp, că nu mai pot !
Mixu s-a uitat în bord şi-a zis că nu mai avem benzină atât de multă, deci ar trebui să căutăm o benzinărie … L-a întrebat pe unul de trecea pe-acolo şi-ăla a zis că 3 km mai încolo găsim benzinărie.
Am luat-o către „mai încolo”, dar n-am ajuns nici la jumatea drumului că a ţipat mamaie:
– Gata, opreşte aici ! Dă-o dracu de benzină că nu mai pot, fac pe mine !
Mixu s-a uitat la uscăciunea câmpului din jur:
– Bre, mamaie, nu e bine, dacă trece cineva pe drum…
– Taci din gură, că e prifect ! Care vede, bucuria lui să fie !
I-am zis lui mamaie s-o ia după noi, dar în timp ce eu şi mama săream şanţul drumului în câmp, ea s-a oprit în spatele maşinii şi-a ridicat fusta şi s-a pus pe treabă.
După ce ne-am spălat pe mâini cu apă din portbagaj, am urcat în maşină şi Mixu mi-a întins o jumătate de sandviş începută de el :
– Ia, mănâncă tu ăsta…
– Ce-i cu tine de nu mai vrei ?
Mi-a răspuns în silă:
– S-a pişat mamaie…
– A, păi s-a aşezat în spatele maşinii…
– Da, şi maşina are oglinzi retrovizoare. Nuuuuu!!! Nu te umfla acum de râs, mai stai puţin, să-mi treacă… Ooooof, ce mă enervezi ! Dă sandvişul înapoi, nesuferito !
Hai ca ti-ai mai spalat un pic din pacate… ” Taci din gură, că e prifect ! Care vede, bucuria lui să fie !” – EPIC…:))
mă bucur că am reintrat în grafic ;;)
Care vede, bucuria lui sa fie! Asta ramane de pomina! :))
așa zice și Mixu…
:)) Super tare! Parcă vă şi văd. Păcat că Mixu s-a uitat să vadă dacă nu-l depăşeşte valul :))
nu vrei să știi ce față avea !
sunteti deja experimentati ptr calatorii indelungate cu cortul, eventual in niste munti nu prea inalti =))
http://www.youtube.com/watch?v=FfSEnmC6d-c
o, da !
;))) mi-e mila de Mixu :))))