Evoluţie înseamnă să-ţi calci pe inimă şi să accepţi o noutate de mai multe ori, până când o să ţi se pară firesc. Se vede treaba că eu n-am ascultat de multe ori slujbe la radio, de mi se par tot pe dos.
Mama în schimb, e atâta de obişnuită încât trebăluieşte prin bucătărie în timp ce ascultă . Îi mai cad linguri, se loveşte, se sparge punga de făină, pune zahăr în loc de sare aşa că la fiecare aproximativ 10 minute scapă câte un „fir-ar!” şi „băga-mi-aş” nervos, după care spune „Doamne iartă-mă!” şi se uită cu adâncă smerenie către radio.
?!!!
Auzisem ceva si de slujbe sau conversatii cu preotul pe internet!! Poate e cineva care ne ofera mai multe detalii :)))
Sper să nu audă și mama! :))
Da. Cunosc un preot de la o mănăstire de maici care spovedește pe internet de ani de zile. Contra cost, bineînțeles.
Vorba ateului: “Doamne fereste!” 😀
Corect!
La tipul ăsta de evoluţie nu prea m-am gândit, dar este o formă de-a te simţi bine şi a economisi timp 🙂 Mă duce cu gândul la filmul Toamna bobocilor sau Iarna… unul dintre ele – când şedinţele de consiliu comunal se transmiteau la difuzor :)) asa ca Varvara sa-l poata auzi pe Toderaş … şi ce pune el la cale. Ca o formă de evoluţie privesc lectura pe e-book reader – eu care sunt extrem de ataşată de cărţi. Imi place însă, este mai confortabil pentru că pot să-mi selectez literele mai mari, cărţile sunt mai ieftine şi în plus nu ocupa spaţiu (că nu mai aveam unde să le pun). Deci progresul poate fi bun. Eu zic că şi pentru mama ta este bine. Lipsă cadelniţa şi aghiazma, dar predica zic eu că este cea care contează :))
Maine-poimaine isi asculta slujbele cu doape in urechi, pe la piata…