Când vine vorba de încălţăminte, nu mă interesează să aibă fundiţe sau să se asorteze cu poşeta. Important e să mă pot descurca cu ele.
Pentru mine pingelele care iau apă mie îmi sună a apocalipsa sărăciei.
Ca şi un acoperiș care îți picură în casă.
Adică şi dacă ar fi pingele roşii şi neliniştite, ca nişte încălţări de curvă după care umblă curca, ar fi tot apocalipsa sărăciei, atâta vreme cât intră apă în ele.
Dixit.
Daca-s pentru iarna: sa fie comode, stabile, calduroase, talpa antiderapanta… si sa n-arate chiar a bocanc de armata, desi mi-ar placea si aia 😀
Vai, azi am văzut nişte specimene pe cuie. Pe gheaţă. Mă gândeam la articolul tău şi mă bucuram că nu-s la metrou :))
mah, io te banuiesc ca esti anti-fashion! ai ras de chilotii mei, razi de pantofii cu talpi rosii..
eu toata viata mi-am dorit o pereche de pantofi de curva, sa-i port prin casa cand sunt deprimata, sa lesin de una singura de ras uitandu-ma la mine in pantaloni de trening, tricouri labartate, ciufulita si pe tocuri transparente :))
incaltarile mele de iarna sunt calduroase si comode= urate si fara tocuri cui, ca la varsta mea nu mai pot face spagatu’
Uite că nu mă gândeam să râd de tălpile mele, chiar că o să mă gândesc serios la ceva de curve.
Iei și mini când te uiți în oglindă?
n-auzi ca in casa port treling? :)))
eu iarna port bocancii de munte. Rezista la apa, ger, alunecari. Ca munte nu mai pup eu prea curand.
Idem. Inclusiv nepupatu’.
Chestie de varsta… si eu am trecut de la cizme elegante, cu tocuri (indiferent cata gheata era pe jos) la ghete cu talpa antiderapanta, comode si prin care sa nu treaca apa. Pe masura ce trece vremea uitam sa fim feminine :)))
nu uitam sa fim feminine, ci doar ne e mila de ovarele, monturile si oasele noastre :))
Îți dai seama cum ar fi să pișăm toate cuburi de gheață de la atâta frig și dezveleală?
Eu sunt pro si pentru ceva toc, dar ortopedic 😀