am incercat să fac o faptă bună

Dacă tot am fost rea după cum vă spuneami, am încercat să fac astăzi o faptă bună. În spirit tradiţional adică, gen mamaie, mama, alea. Şi mi-am spus că dacă tot nu sunt în stare să aduc osanale şi rugăciuni pe bandă pe la icoane, măcar să mai aprind şi eu lumânări de bine la biserică (d-alea de la arhiepiscopia Bucurestiului, da?) că n-am mai trecut de multă vreme pe la vreuna. Mai ales că nu ştiu cum se face, dar  s-au înmulţit lumânările de aprins pentru morţi, pe când la vii abia-abia….

Zis şi făcut.

Intru în prima biserică, mă închin, merg spre casierie, nimeni. În biserică vreo 3 femei îmbrobodite bolboroseau la câte o icoamă, secerate de picioare şi pline de evlavie.

Ies iar afară, găsesc o cucoană curăţând ceara din cuştile alea cu lumânări pe care scrie VII şi ADORMIŢI.

– Nu vă supăraţi, dumneavoastră vindeţi lumînări?

– Daaa….eu vând. Vindeam adică. S-a închis. Biserica s-a închis acum, nu mai intru iar înăuntru, am avut o grămadă de lucru azi.

– Vreau doar câteva lumânări….

– Nu, nu, îmi pare rău, nu mai vând nimic, s-a închis, gata…

– Sunt 6 metri până în interior, vă las banii acolo şi iau câteva lumânări…

–  Nu, nu, s-a închis, îmi pare rău…..

Răbufnesc:

– Treaba ta cucoană, eu o să rămân la fel de rea, dar iadul e destul de încăpător şi pentru tine!…

Ies val-vârtej din curtea bisericii, mă sună fi-mea:

– Mami, pot să?!…

-NU!

– Nici nu ţi-am spus despre ce este vorba.

– Azi sunt tot rea, deci n-ai voie nimic.

– Bine, dar pot să fac ce vreau să fac şi pe urmă să îţi spun ce am făcut? Adică o să-ţi spun când n-o să mai fii tu rea, ca de exemplu mâine, ok?

– OK.

Iar nu mai merg la biserică. Şi încă sunt rea.

Still loading…