reminder aniversare

E ziua de naştere a unei prietene. N-o sun la prima oră „ca să fiu eu prima”, din bun simţ. Bunul meu simţ se trezeşte duminica la ore nesimţite dacă n-are treabă şi-apoi savurează o cafea atât de mare, cât să-mi pot aduce aminte cum se silabisesc cuvinte.

Aşa că fiind în grafic aproape de ora prânzului, cu cafeaua băută şi bunul simţ sătul de somn, o sun pe prietena mea s-o urez de bine şi de „alea-alea” pe scurt. Mi se pare cam… agitată de ziua ei, ca să nu zic chiar nervoasă. Mă felicit că am avut o doză atât de maximă de bun-simţ astăzi care mi-a înmuiat orice dorinţă de nervozitate. Ea, în schimb…

– Păi tu ştii ce face bărbatul meu?!
Caut repede un răspuns care să mă treacă bine testul inopinat:
– Ăm… face treabă? … Presupun?
– Pe-aproape… (respir zâmbind în barbă când o aud) L-a găsit reparatul wc-ului azi ! Tocmai azi, duminica, de ziua mea, îl doare burta că ne curge wc-ul !
– E bine că nu-l lasă să-ţi curgă prin casă…
– Azi ?! Şi-acum are cel puţin o oră jumate de când vorbeşte cu meseriaşi la telefon.

Încerc să-i induc altă stare:
– Dragă, ai idee cum e să-ţi plutească apa de wc pe hol ? Şi cu ce o mai pluti prin ea ?
– NU-i lua apărarea, că ştiu eu ce spun ! Niciodată nu-şi aduce aminte când e ziua mea ! Uite că de data asta nu i-am bătut nici un apropo şi se vede ! Habar n-are de mine !

E-aşa colerică de-mi şifonează niţel bunul simţ. E clar că n-am şanse s-o îndulcesc aşa că încerc altă abordare. Îi promit că o sun mai târziu şi iau telefonul fie-mii ( că nu-i ştie nici unul din ei numărul) să-l sun pe bărba-su:
– Fii atent, fă-te că vorbeşti cu un meseriaş! ( ăsta rămâne mut ) În clipa asta lasă tot şi zi-i „la mulţi ani!” neveste-tii, că nu te mai spală toate apele din România!… Cum dracu ai uitat că e ziua ei ?
– Aoleo…

Îl aud butonând în telefon.
– Aoleo, ce ?
– Aoleo ce prost sunt !
– E, acu’ că ziseşi…
– N-am uitat că e ziua ei… am pus reminderul pe telefon tocmai la 6 seara !…