Când am văzut tema asta de concurs, m-am blocat. Vedeam în acelaşi timp un articol din care rămâne titlul şi restul coală albă… dar şi un articol înşirat pe câteva cearşafuri de lectură.
La ce-aş putea să mă refer? La iubirea aproapelui? La iubirea filială? De copii ? De animale ? De natură ?!! Ei, totuşi, nu cred că putem concura povestind despre flora şi fauna României… La iubirea de sine ? Păi aş perora toată săptămâna explicând cât de adorabilă (mi se pare) că sunt…
Fiind complet indecisă, am luat o coală de hârtie în braţe şi-am început să-mi interoghez familia, de la mic la mare:
O întreb pe fi-mea, care e o preadolescentă în toată firea: „Tu de câte ori crezi că poţi să iubeşti cu adevărat într-o viaţă?”
Răspunsul ei vine dintr-o respiraţie:
– Mami,ce întrebare e asta ? O dată ! Doar o dată!
Bine… de acord, dar parcă prea e de poveste răspunsul ei. Ea e copil.
Am fugit la consoartă, că ăsta măcar e om matur, cu capul pe umeri:
– Auzi, de câte ori poţi să iubeşti într-o viaţă?
– Ştii că tu eşti viaţa mea…
M-a cuprins o pisiceală provizorie:
– Daaa… dar acum, pe bune, de câte ori poţi să iubeşti ţinând cont că tu te-ai îndrăgostit prima dată la grădiniţă?
– Toate vârstele au iubirile aferente, dar numai una rămâne „adevărată”.
Merg şi o întreb pe mama. Se uită lung la mine.
– Te-ai certat cu al tău?
– Nu, mamă. E un concurs….
– Precis?
– Mamă, e un concurs pe net.
Îi arăt sit-ul lovedebates şi îi vine inima la loc.
– Aoleu, mă luase o grijă… Ce dracu’, nu poţi să spui că e concurs?
– Mamă, dar ţi-am zis!
– Da-da… Dar vezi? N-ai fost convingătoare…Ştiu eu ce să zic? Pe vremea mea n-aveai voie decât o dată, dar voi acum sunteţi liberi…
Merg apoi să îl întreb pe tata, care se apleacă uşor spre mine, adulmecându-mă:
– Ai băut ceva ?
– Haide, tată, vorbesc serios!
– Păi, (se scarpină conştiincios în chelie) ştiu eu ce să zic…depinde. Când eşti mai mic iubeşti ce prinzi, pe urmă ai pretenţii, iubeşti pe cine are avere sau face ciorba bună.
– Mama ştie ce idei ai tu ?
– Te-or pune păcatele să-i spui că am luat-o pentru ciorbă !
– Nuuuu, tată, cum să zic ?!
– Aşa, vezi !…. Oricum îmi place mai mult supa, deci nu s-ar potrivi cu ce i-ai spune…Şi oricum, nu recunosc nimic! decretează el.
O sun pe mamaie. Îmi explică ce mai face, apoi îmi iau inima în dinţi şi o întreb.
– Mamaie, pot să te întreb ceva ?
– Ia zi, maică!
– Mamaie, de câte ori poţi să iubeşti într-o viaţă?
– Ă-hăăăă!…
Mă cuprinde o uşoară nelinişte, aşa că o întreb aproape şoptit:
– Mamaie, asta ce înseamnă ? De multe ori ?!
Mamaie oftează a pagubă:
– A murit greu şi târziu tactu’ mare… Am rămas văduvă bătrână, că altfel îţi explicam eu de-adevăratelea de câte ori poţi să iubeşti, dar aşa…. rămân cu oftatul. (face o pauză, apoi se hotărăşte: )Da, maică! Oftezi dacă nu iubeşti, că suntem lăsaţi pe lume ca să iubim, ce dracu’ !… Doar nu suntem pietre!
Articolul participă la concursul Love Debates organizat de Danone Cremosso .
Adică mă puteţi vota pe site-ul lovedebates.ro în măsura în care considerați că articolul este FRESH sau SWEET. Mie mi se pare FRESH, dar pot să ştiu ce păreri aveţi voi ?!
E FRESH
Ai votul meu. Macar atat sa fac, avand in vedere ca de gura mea te-ai inscris :))
:”> aşa-i.
sar’ na !
Inteleapta mamaie ai, s-o tina Domnul sanatoasa, ca mi-a smuls un zambet:)
Felicitari !
FRESH, bineinteles …o avea ea sora-mea gura multa, dar se pare ca e cu folos cateodata…:D
Dap… și eu sunt mândră de soră-ta… 😉
Ce pot sa spun, ma recomanda talentul :”> ;;)
FRESH… 😛
thanks ! 😀
fresh mama-draga, ce credeai…:D
mersi… 😀
de n ori. n tinde la infinit. te tine? 😛 FRESH, logic 🙂
Felicitaaaari! Genial articolul, m-a binedispus.
multumeeeesc ! Las’, că nici cu articolul tău din prima săptămână nu mi-e rușine 😉
😀 ma gandeam cate chestii faine si haioase ies din teme din astea siropoase :)) Azi cu baietii rai, maine cu iubirea de 1000 de feluri, poimaine cu seductia! Oricum suntem tari! Te pup!
si eu. stai pe val !
Pentru a-mi exprima puterea iubirii am sa dau un citat din H.de Balzac, el prin aceasta maxima a cuprins esenta a ceea ce inseamna iubirea:”A iubi inseamna a inceta sa traiesti pe ntru tine,a face ca toate sentimentele omenesti,teama,speranta,durerea,bucuria,placerea sa nu depinda decat de o singura fiinta:inseamna a te cufunda in infinit,a nu gasi nici o limita simtirii,a-ti inchina viata unei singure fiinte in asa fel incat sa nu traiesti si sa nu gandesti decat pentru a o face fericita; a turna maretie in injosire,a gasi alinare in lacrimi indurerate,placere in suferinta si suferinta in placere,adica a intruni in tine toate contradictiile” La fel si un citat al lui R.W.Emerson:S-a constatat adesea ca oamenii care nu se pricep sa scrie in nicio imprejurare,compun versuri bune sub inspiratia dragostei.O putere asemanatoare are dragostea asupra intregii sale naturii.Ea pune stapanire asupra tuturor sentimentelor:il face pe badaran politicos si-i da cutezanta celui temator.Incredintandu-l pe indragostit unei alte fapturi,dragostea il incredinteaza si mai mult sie insusi.El devine un om nou,cu perceptii noi,idealuri noi si mai frumoase si o solemnitate religioasa a caracterului telurilor” Si ajungem la o concluzie”Iubirea este…una dintre nevoile fundamentale ale fiintei noastre(J.M.Guyau)
super-comment !
Dacă nu ești wikipedia, ești grozavă !!
sunt convinsa ca si mamaia ta tot despre genul asta de iubire vorbea :))
Să fii convinsă ! Numai că mamaie nu are talent…
Hey, Mixy ai castigat ceva ori ba?
Eu zic ca poti iubi lejer asa, de vreo 25 de ori
Da sa nu-i spui lu mamaie ca sigur nu te-ar crede
Ba tocmai, s-ar putea sa-mi spuna mamaie: “doar de 25 de ori ?! ”
Si da, bineinteles ca am castigat 😉 .
si inca n-a dat berea…
Frumos, FRESH şi amuzant articol. Mă bucur că ai câştigat 🙂 Te-aş fi votat şi eu, dacă te descopeream mai repede 🙂 Oricum – de câte ori poţi iubi cu adevărat? Ciudat, cred că ţi se pare că iubeşti cu adevărat doar atât timp cât iubeşti, pe urmă ori îţi negi sentimentele, ori se întunecă imaginea. Poate că există o iubire pentru fiecare vârstă, poate te poţi îngrăgosti chiar de mai mult de 25 de ori 🙂 Oricum am impresia, pentru cei care iubesc pentru mult timp şi stau împreună, că devine o simbioză a iubirii. E ca şi când, după o perioadă cele două suflete se sudează şi devine unul. Cred că tipul ăsta de iubire este mai profund decât tremurul fluturilor prin stomac, sau a palpitaţiilor inimii când îl/o vezi. Asta zic eu că ar fi iubirea adevărată.