Aseară, după o festivitate de premiere extenuantă petrecută după ora 7 seara când soarele lăsase în atmosferă febra infernului de peste zi…
– Bună seara, tanti Emilia !
– Aaaa… bună-bună fetelor ! Ce faceți ? Veniți de la premieră ?
– Da, tanti…
Îi trag un ghiont fie-mii pentru că la auzul cuvântului “premieră” o apucă o chicoteală instantă. Femeia e bătrână, ce pretenții să ai ?
– Și ? Cum te-ai descurcat anul ăsta ? Ce premiu ai luat ?
– Premiul 2, tanti, e din ce în ce mai greu….
– Ei, lasă, fata mamii, că tu ești fată deșteaptă ! Și premiul 2 e combinabil…
De data asta n-am nimerit ghiontul la timp și se pune asta pe râs, spre nedumerirea sinceră a bătrânei !
Fata se scuză chițăind :
– Scuzați-mă, dar i-am spus și eu mamei că premiul 2 e combinabil, dar ea zice că numai primul premiu e!
Fie-ta are talent şi pentru diplomaţie… Bestial 🙂
dap… e primul pe lista de talente 😀