Deci reciclăm. În ritmul ăsta o să fim mai verzi decât marţienii şi asta cu mult timp înainte să ne mutăm pe Marte.
Eu am adoptat factura electronică de câţiva ani, mi-era groază de cearşafurile din cutia poştală. Îmi place să ţin cutia poştală aerisită, să încapă în ea misiva cu primirea moştenirii pe care o voi primi vreodată.
Am renunţat la extrasele de cont bancar tipărite, pentru că se pot salva din banking pe calculator. Şi pentru ca să nu mai vadă “dujmanii pă ce-am dat io banii”
😛
N-am de gând să fac un articol de exemple de “cum să fii verde” , vă dau un exemplu de verde extrem care pe mine mă pune într-o lumină de verde palid:
Tipărim acte în dezbatere sau de rezolvat, pe ciorne (hârtie déjà scrisă pe una din pagini )
Îmbucurător este faptul că ciorna nu se poate tipări şi pe cant, că altfel o făceam şi pe-asta.
Dar dacă – Doamne feri ! – uit şi tipăresc un astfel de act pe o hârtie albă, virgină….. vă mărturisesc, dar rămâne între noi … rup hârtia fâşii-fâşii, apoi o dosesc la fundul gunoiului … Şi tipăresc actul pe o ciornă…
altminteri nu mă spală tot râul Dâmboviţa de ocara colegilor mei !!!
Na, c-am zis-o !
Sugerez folosirea ciornelor care mai au capse metalice prinse de ele (“accidental”, bineînţeles). Astfel, după un număr nu foarte mare de tipăriri, mecanismul imprimantei va începe să cedeze… În final prognozez o “înverzire” accentuată prin scoaterea din funcţiune a intimatului echipament, cu un corolar pozitiv asupra dezvoltării capacităţilor de percepţie a textului afişat pe monitoare şi alte asemenea dispozitive (de consum redus, sper)…
Şi nu mai scrie chestii de-astea taman la ora la care îmi vine mie să aberez… Uite ce iese 😀
:)) te rog, bea o cafea mare !
~O)
Imediat după ce-mi termin micul dejun… (cca. 5 minute la rata curentă de absorbţie)
😉
frateeeeee!!!!!!!!!am devenit dependenta de blogu’ dvs!!!!acu ce fac?
sună bine ! 🙂
treci şi pe la RMDudu (ai link-ul în numele lui) 😉
deci “evreii” sunt cei mai fericiti de incalzirea globala… sunt curioasa totusi ce faceti cu hartiile dupa ce le tipariti pe fiecare coltisor disponibil, le reciclati? 😕
Hmmm… probabil le taie fâşii de cca. 20cm lăţime, le şifonează puţin… şi le prind cu o pioneză pe interiorul unei anumite uşi… 😀
şi-apoi se foloseşte numai piuneza… :))
:)) cat sadism!
nu râde, metoda asta ne scoate din foame :))
eu apreciez initiativa 🙂
Am un coleg, care exerseaza caractere japoneze. Pe o foaie, scrie cu creionul, si apoi inca o data, peste, cu pixul. Evident, pe foile deja ciorne.
aoleoooo, nu ne da idei, te rog ! :))
alte moduri de reciclat:
– sticlele de plastic de dus la un MegaImage – unele au (in Bucuresti) masini automate unde le bagi si da un bon de 5 bani pt fiecare sticla de plastic adusa. La firme chiar se aduna.
– la plecare din birou toata lumea inchide calculatoare, becuri, aer conditionat, tot.
-la ridicarea de la birou, fie si pt o sedinta/pipi, inchis monitorul din buton. Sau setat la windows sa se inchida automat dupa 5min de neatins. La monitoarele clasice, CRT – cu tub, se facusera niste grafice, calcule, estimari ca cele 2 ore minime zilnice de sedinte, mers la masa, mers la pipi/discutat cu vecinul ar economisi intr-o luna o suma relevanta pt fiecare monitor. Nu am graficele…
Pt monitoarele noi, lcd consumul e la 1/3 fata de cel clasic.
-gatit la comun. Un om sa gateasca pt mai multi. Argumente: daca e vb. de mancare calda, se va economisi astfel gazul pt incalzit/fiert etc. Pt o salata, e mai rapid si simplu si putina apa sa speli 2 salate si castraveti si rosii in acelasi timp, dar si castroanele, cutite, chiuveta dupa fiecare.
-masina de spalat vase in birou. Unii zic ca e un moft, dar la un birou sunt cani, pahare, iar o masina de vase performanta, noua, consuma 17l apa la un ciclu de vase ( si e incapatoare!!)