Moarta pleznită de gând ivit iniţiată mărar prezervativ. N-au mulţumit adânc a simţire puturoasă ca şi cum aşa ar fi dus pree…degetul pe cană…
“Ce mama naibii ?!?”
Deschid şi celelalte două becuri:
Poarta deschisă de vânt ar fi trebuit încuiată măcar preventiv. M-am mulţumit să-i arunc o privire răutăcioasă ca şi cum aşa aş fi pus degetul pe rană.
“Aha! Deci trebuie să pun ochelari.”
După două zile intru în cabinetul oftalmologic. Doamna doctor mă cercetează:
– Bună ziua ! Luaţi loc ! Ce vă deranjează ?
– Bună ziua, mulţumesc. Nu mă deranjează nimic, dar o să fiu o viitoare soacră, drept care vreau să-mi păstrez privirea de vultur…
După întreaga consultaţie cu picăturile de ochi aferente, o privesc pe doamna doctor ca de pe fundul nisipos al mării. Clipesc des, ca să pot întrezări cât de cât corect rostirea deciziei:
– Îmi pare rău să vă anunţ, dar nu mai aveţi nici pe departe privire de vultur…
Replica mea rămâne mentală:
“Tu n-ai auzit ce se întîmplă cu mesagerii veștilor proaste ??”
…..
A treia zi intru cu fata mea la ochelărie, pentru că ştiu că nu poate rata ocazia de a se distra pe seama mea în timp ce probez ochelari.
După ce am probat 90 % din magazin ( restul aveau rame mai groase de un centimetru ), m-am hotărât la vreo 20 de perechi. Trecuseră mai bine de trei sferturi de ceas. Deja mă plictisisem, aş fi luat orice şi-aş fi fugit.
Drăgălăşenia vânzătoarei în loc să mă ajute, mă înfunda mai rău, pentru că după alt sfert e oră aveam în faţă aceleaşi 20 de perechi de ochelari. Fata mea citea reviste pe un fotoliu…
„O, ceruri ! N-o să mai plec niciodată de aici !”
Închid ochii şi întind mâna. Înşfac prima ramă care îmi vine în mână şi exclam veselă:
– Gata ! Ăştia rămân !
Vânzătoarea veselă e oripilată de metoda mea.
Fata se ridică într-un suflet:
– Uaaaaauu !! Cum te-ai hotărât ?
Vânzătoarea îi explică, fetei nu-i vine să creadă:
– Mami ??
– Toţi îmi stau la fel de urât ! Zi mersi și nu te mai uita aşa la mine, că dacă mă răzgândesc, aici ne mutăm !
:)) mi-a placut mult cu ce ai asociat “preventiv”…nici oarba nu-ti pierzi instinctul 😀
welcome to the club
ce vrei, dragă, instinct de autoconservare 😛
acum, dacă ai ochelari, mi-e milă de viitorul ginere 😀
până atunci presupun că o să am de-ăia cu ramă de 1 cm :))
Cred ca trebuie sa imi iau inima in dinti si sa merg si eu la un control, cat se mai poate face cate ceva pentru ochisorii mei. Dar sigur nu imi voi lua baiatul cu mine la alegea ochelarilor, i-as da motive sa se distreze pe seama mea o saptamana. :))
aşa mult vrei să stai în magazin ?!
Tu esti adorabila dar cred ca fetita ta e o minune de copil. Isteata si cu simtul umorului 🙂
Pai si…n-ai ales rame roz,rosii?
n-au picat în mână. am luat unii cu o culoare serioasă
:)) Eu ce să mai zic! Port ochelari de când eram pe clasa I-a şi fiica mea de la trei ani. Prietena mea este oftalmolog şi îşi pierde şi ea cu mine timpul să îmi aleagă rama de ochelari, cu orele 🙂 Iar eu am acum două perechi :)) De auzit 🙂 şi de văzut 🙂 Cu prima pereche nu văd să citesc, aşa că asta este destul de inutilă. Acum, trebuie să schimb ambele perechi, iar cei cu care vedeam să citesc, vor deveni ochelari de calculator (fiind ceva mai departe…), cei de stradă … fiind mai mult de decor. Trebuie să-mi găsesc alte două perechi de rame, imaginează-ţi cât voi sta eu să probez rame :)) Se vede că n-ai experienţă de ochelarist. Toţi ochelariştii ştiu că ramele sunt foarte importante şi femeile ajung să le considere un fel de bijuterii permanente, ca şi cerceii :)) şi mult mai scumpi 🙂
:-O şi-abia acum spui ?? dacă ştiam te luam cu mine !
Păi dacă ştiam, veneam :)) cel puţin cu un sfat
Moarta pleznită de gând… mărar prezervativ… a simţire puturoasă… ROTFL
La aşa lectură m-aş apuca de tradus din Mao… nu m-aş duce să cumpăr ochelari. Ar ieşi ceva de-a dreptul incredibil. Ce zici, te bagi?
:)) mai degrabă le-aș traduce lor cum se uită curca-n crăci, ar aduce cumva cu scrierea lor …
Pingback: mesaje de restant la plată | mixy.ro