Când a adus mama sacoşa aia de gutui de la mamaie m-am speriat, ştiam că un gutui plin înseamnă o iarnă grea. Mi-am adus aminte că la un moment dat am întrebat-o pe mamaie: “Auzi, bre? Şi ce-nseamnă când nu se fac nucile?” Mamaie mi-a răspuns: “Înseamnă că facem mai puţine pomeni, maică, că n-avem nucă pentru colivă”.”Doamne-ajută!”- m-am gândit.
Acum mama m-a calmat cu gutuile, ca o mamă bună ce e:
– Stai liniştită, că nu-s toate de la mă-ta mare!
– Pfuuuu, e bine!…
– Ni le-a adus Lucica, eu n-am avut timp să culeg gutuiul nostru, că era prea plin !
M-am îngrijorat cu simţ de răspundere, plus că mai era o pricină:
– Auzi ? Da’ nu facem şi noi gălăgie să dea drumu’ asociaţia la căldură?
– Nuuuu. Las’ să tremure toată lumea, până s-o găsi altu’ să ţipe, că m-am săturat să zică lumea de “nebunele de la 4” care mereu au ceva de zis…
O-ntreb tremurând cu trei pulovere pe mine:
– Şi noi pân’atuncea facem cuie ?
– Facem !
Scot batista şi claxonez apariţia unei târle de muci:
– Şi răcim, mamă ?
Răspunde ca o mamă atotştiutoare ce e:
– Şi răcim, că tu oricum eşti răcită 100% din iarnă. Lasă dracu’ ţigările alea, d-aia n-ai imunitate !
Ca întotdeauna, fac abstracţie de propoziţiile anti-fumat:
– Auzi, mamă ?
– Ă?
– Lumea-şi cumpără chibrituri că cică vine bezna, sfârşitul lumii, bu-hu-hu-uri d-astea, da ştii că eu am o problemă cu chibriturile de când i-am citit nepoată-tii “Fetiţa cu chibrituri” de sărea cămaşa pe mine de sughiţuri şi plâns…
Mă priveşte cu muuuultă îngăduinţă:
– Ştiu că nu poţi suferi ţigarea aprinsă cu chibrit, de-aia o să mă pregătesc numai cu baterii pentru lanterne, iar tu poţi să te laşi liniştită de fumat cât o fi sfârşitul de sfârşit!
Bravo, imi place. Voi sunteti nebunele de la 4, noi suntem nebunii de la parter. :))
Trebuie sa imi fac provizii de brichete, ca nu vreau sa inhalez fumul ala toxic de la chibrit. :))
și gaz pentru brichete 😉
Fiecare etaj cu nebunii lui :))
Ai grija sa nu se apuce si mamaie de fumat, ca o sa fie si mai grea iarna :)))
:)) aia mi-ar mai lipsi, niscai concurenţă !