Era una din zilele în care ajungea târziu acasă, ca atare aveam în program o serie de activităţi bărbăteşti, ca de pildă cea de butonare a telecomenzii. M-am lăfăit aşadar pe toate cele peste o sută de canale pe care ni le furnizează ăştia de la cablu, ocazie cu care am văzut că iar avem canale noi şi cu siguranţă ne-au scos alte canale ca să iasă câte trebuie să fie pe abonament. Atât de mult mă interesează, încât niciodată nu ştiu să spun ce au scos din grilă.
Mda.
După ce am luat act de faptul că avem tot atâtea canale, am trecut în revistă ce rula pe canalele de filme. Dacă nu găsesc nimic demn de atenţie, vizionez canale de ştiinţe şi pentru că mi s-a acrit de emisiuni educative care au ca obiect de documentar construcţii, drujbe, vânători , căţei şi confruntări auto, m-am oprit în sfârşit la ceva interesant, adică pe canalul de ştiinţe Investigation Discovery.
Mbun.
Următoarele 3 ore am avut parte de crime combinate cu popcorn înghiţit pe nerespirate în momentele culminante şi cu piersici la pauza de reclame, pentru că atunci îmi aduceam aminte că sunt la dietă. Şi a venit şi el acasă.
A venit şi a trântit geanta aia la uşă, ca de obicei. Nu mă deranjează că o trânteşte, nu mă sperie zgomotul decât o singură dată, dar e în drum şi o iau în şuturi de câte ori merg către baie. Nu mă pricep să şutez eficient, mai mult dau cu stângul în dreptul, ca atare mă împiedic şi deschid uşa băii mai mult cu dinţii. Mă întreabă calm de ce sunt ţâfnoasă. Hm! Norocul lui că s-au terminat reclamele, n-am timp de polemici!
Lăsând deoparte faptul că m-a strigat de jde ori pentru că niciodată nu găseşte nimic singur – nu înţeleg cum naiba se descurcă atât de bine pe drumurile patriei ! – mai târziu s-a aruncat în pat de parcă sărea de la trambulină, nene! Culmea e că de la trambulină nu sare, că cică risipeşte apa din bazin, da’n pat poa’ să sară, de plonjez periculos pe marginile patului ca o minge!
Adoarme. Iar e obosit. Bâţâie din picioare mai ceva ca-n sala de fitness. Măcar în sala de firness l-aş înţelege să depună atâta efort, mai vede o gagică, se impresionează aia, are de ce la o adică. Dar în pat?! Şi dacă le-ar fi bălăngănit doar pe partea lui de pat, hai, treacă-meargă, dar mai trecea şi-n partea mea, or când mi se încalcă teritoriul la modul ăsta de break-dance violent, mă nervozez. Îmi venea să i le tai ca aia cu drujba, care-l făcuse pe bărba-su felii-felii şi-l lăsase să expire prin nişte funduri de geamantane. Metodă eficientă, dar ce te faci că mă ia cu greţuri, cu leşin de la inimă şi nooooo, că face prea multă mizerie, aşadar nu mă pot exprima aşa brutal. Poate ca aialaltă cu otrava, de mai devreme, dar nu, că şi aia l-a îngropat în spatele casei, eu unde să-l îndes pe-al meu la bloc?!
Numai tâmpenii am învăţat de pe canalul ăsta, trebuie să-mi revizuiesc atitudinea.
Adorm. Sforăie. Îi dau un ghiont. Se îneacă. Tace.
Iar adorm. Sforăie. Îi dau un ghiont. Se îneacă. Mintea mea să nu tacă?
Deci de spânzurat nu e posibil, de otrăvit nu, de tranşat nu… Numai metode inadecvate şi mizere. E 2 noaptea şi eu mă gândesc numai la tâmpenii….
Sfoooor!…
Dar dacă l-aş împuşca!?…
Oooof!… Data viitoare mă uit cum se construiesc poduri.
Articol scris pentru “Vocea din Castel”. Week-end cu lecturi plăcute!
😉
Investigation Discovery dauneaza grav…consortului. Asa ca schimba, vezi tu ce gasesti! :)))))
Prea târziu, deja am idei :))
:)))) eu azi-noapte am dormit neintoarsa. dupa biberonul de la 1 noaptea, am dormit rupta, pana azi la 7! deci 6 ore! as mai fi dormit cel putin inca vreo 2-3, dar cand n-ai noroc in viata , asta e..
Pfff! Abia aştept şi eu o noapte d-asta!
Enervanti barbatii astia :))
Uneori în majoritatea timpului ca de obicei, da. 🙂
Sper sa nu citeasca articolul!!! :)))
Cine ? Al meu sa al tău ?
Al meu nu este!…Mixu:P
Poi e obişnuit 😀
Dedic aceasta minunata scriere sotiei mele mult iubite 😀
ROTFL
Şi tu arunci geanta la uşă ?!
Nu, eu imi arunc rucsacul in birou (da, am o camera pe post de “man cave”). 😀
atunci dedicaţia ta merge unde trebuie :))
Stii, m-a dus postul tau cu gandul la poezia mea funny : http://silving.org/2013/04/03/cascada-iubirii/ 😉 Sfarsitul poeziei, mai ales.
Va să zică e un adevăr absolut şi atunci documentarele astea îşi au sensul ! :))
Acum rămâne să vedem cum se gândeşte el
să-ţi facă de petrecanie, atunci când tu dormi…
Hmmm!…
Sunt nişte idei bune şi pe viceversa.
Am si eu niste idei… dar stiu ca mai citesc si adolescenti blogul asta… 😀
Dupa ce ani de zile m-a chinuit cu sforaiturile, m-am mutat in alta camera, pe canapea.
Dupa un timp, mi-am dat seama (ce, mi-am dat seama! m-am auzit!!!) ca sforai si eu, asa ca am pastrat secretul asta ca pe ceva de importanta capitala. Nu de alta, dar nu-mi face nici o placere sa-mi dea peste nas cu asta sau sa imprastie vorba prin targ cum ca a fost nevoit sa paraseasca dormitorul conjugal (el adica, nu eu!) din cauza sforaiturilor nevestei. 😀
m-aş muta şi eu în altă cameră, crede-mă, dar singura cameră liberă e îngustă, nu încape nici măcar un scaun în debara…
Exista dopuri de silicon, pentru urechi. De-alea folosea sora-mea cand nu putea dormi de sforaiturile lui Ziurel cauzate de polipi. Zicea ca-s eficiente.
La cum sforăie Mixu la oboseală!… Tremură jaluzeaua-n geam, ce naiba!
Cea mai curata si eficenta metoda:mancarica de ciuperci culese cu mana ta din padure!Adica e curata daca ii pui si un lighean la indemana sa borasca fara sa murdareasca covoarele…:)
Trebuie să învăţ care-s ciupercile “bune” 😀
mama ce spirit criminal ai!!! cand gasesti metoda eficienta te rog sa nu o tii doar pentru tine.al meu tresare de uneori imi da cate un picior de cred ca a luat foc casa.
:)) Mută-te în altă cameră, ca SLVC.
educative canalele astea 🙂
păi!
Mă gândeam că, deşi la începutul căsniciei sufeream din această cauză (sforăitul soţului meu), acum am ajuns să-mi placă. După ce el adoarme şi sforăie pot şi eu să adorm. E mai greu când e plecat de-acasă, abia pot adormi :))
La tine are efect sedativ ??
Efectul Pavlov :)) Ce să-i faci, te înveţi cu orice şi pe urmă îţi lipseşte.
:)) rău cu rău…
Pingback: Noapte conjugală | SILVING
Din pacate asta nu-l mai prind si nu inteleg de ce .Imi placea. Mai era unul Zone Reality, oaw, dragostea mea! Si de ajungeam franta de oboseala ma uitam macar o ora la Emergency sau- era unul cu neveste …criminale pe bune :))
Gluma-glumă, dar mi-e frică să mă mai uit!
Stai linistita ca gandesti normal, mintea lucreaza….de …ne “crucim “uneori :)))
omul obosit are tot felul de idei inventive. Criminale, in cazul asta 🙂
Clar, omul obosit trebuie să doarmă, nu să ia lecţii de pe astfel de canale 😀