singurătate

M-a părăsit familia.

De fapt au plecat în concediu, la băi, la tratament, şi mi-au luat şi copilul.

Şi-aşa mă bucur de singurătate ! ….

În sensul că nu mă mai freacă nimeni la melodie, e linişte deplină, mănânc ce vreau, dorm când vreau, casa e curată ca la muzeu, toate la locul lor…

DAR.

După trei zile de linişte deplină îmi dau seama că de fapt e mult prea linişte şi prea deplină. Dau televizorul mai tare. Schimb programele pe volum mare. Butonez mai repede. Volumul e tot mare. Butonez în continuare. Drace, chiar nu-mi place nimic la televizor ! Numai emisiuni tâmpite! Butonez până termin grila de programe. Închid nervoasă. Iar e linişte….

De plictiseală, deschid frigiderul să mai mănânc ceva. Nu-mi convine nimic. Aş mânca, dar altceva. Păi bine-bine, dar dacă-aş face altceva, cine-ar mânca ce e-n frigider déjà ? Pâinea expiră azi. Sper că diseară expiră, după ce mă culc. Pepenele mai e jumate. Păi dacă nenorociţii aştia n-au decât pepeni de 10 kile media, cum dracu să-nghit atâta udătură?

Mă doare burta să manânc ce e în frigider, dar pe criza asta nu merită să arunc atâta mâncare, deci mai amânăm o zi “mănânc ce vreau”. I-aş da lui Blackie (câinelui), dar nu cred că prestează cu mine vinete, tocăniţe şi-alte alea. Mâine fac friptură, să am cu cine s-o termin.

Şi cu cartofii ăia care se strică de la căldură ce fac ? Trebuie să fac ceva cu ei neapărat ! Nu pot să-i arunc… Zicea prietena aia a mea că trece pe la mine… Aşa m-am bucurat c-o s-o îndop cu erorile mele culinare!….. Ca să-mi spună că a plecat la ţară. Şi mai bine ne vedem când vine mama acasă…. Să-i mai spui prietenă! Când frigiderul meu geme !…..

Da, dar când vreau să dorm, dorm. Când sunt gălăgioşii mei acasă, pun perna pe urechi până să adorm. Acum pot dormi liniştită…. Am încuiat uşa? Măh, parcă-am încuiat-o…. Da, dar eu sunt o capie de obicei, ce încredere pot să am?…. OK ! Hai să vedem…. Da, am încuiat-o. În sfârşit, pot să dorm!

Parcă zicea mama că vine factura de gaze în perioada asta ?…nici nu mai ştiu când m-am uitat la cutie ultima dată….o fi venit? Ei, lasă că şi dacă a venit, cu ce dracu s-o plătesc ? Mă mânca-n fund să iau ditai calupul de brânză, că parcă cine ştie cât mâncam? Acum brânza stă bine mersi în frigider, şi factura la cutia poştală….Deh! Aşa-s cutiile poştale! O veste bună nu ţi-ar adduce, numai facturi, amenzi şi alte belele….reclame să te oftici că ce mai e nou pe lume şi din când în când iubăreţi de-ăştia cu calendare să-i votezi că cică le pasă de tine…..

Ia uite, a trecut de miezul nopţii….mâine iar merg capie la muncă…. Fir-ar! Ce bine era când erau ăştia acasă….

Vin de la muncă. Topită de căldură şi de subţiorile puturoase ale vecinilor mei de tramvai. Mă salut cu Blackie, care e-n stare să facă pe mine de bucurie că mai vede şi ea un suflet de om în casă, şi mă arunc în baie.

Doamne, ce cadă uscată am ! Nici n-am ştiut că poate să aibă aşa un aspect de părăseală….dar ia uite canalul, parcă-i ruginit de ani de zile în poziţia asta!….

Cred că nici n-are sens să mai închid uşa la baie….Mneah, ce dracu?…. că parcă mi-e ruşine…..dar sunt singură….hai mai bine s-o închid, să nu mă obişnuiesc aşa…..

Frate, a-nţepenit săpunul pe zăbrelele savonierei!….Ptiu! Mai bine doar gel de duş….OK. Dar dacă mâine nu mai pot să scot săpunul de-acolo?! Hai măcar să-l mut pe cealaltă parte…..

Ies lipa-lipa din baie şi mă uit mulţumită că toate sunt la locul lor, aşa cum le-am lăsat: farfuria de-aseară şi cana de cafea de azi-dimineaţă în chiuvetă, că mi-a fost lene să le spăl – al naibii zaţ, zici că-i pământ de case, abia se dezlipeşte! – pijamaua pe-un colţ de pat că acolo le-am aruncat – iar era târziu, ca deh! Mă trezesc greu dimineaţa!…. – ah, da! Am zis că-mi cos fusta! Prea bine…. Ac, aţă… foarfeca?! Unde e foarfeca?

….nici aici…..nici aici ! Unde-am pus-o, nene ?!?

Doamne, n-ai pe cin să-ntrebi dacă a văzut-o,n-ai pe cin să-njuri că a mutat-o….nimic !

Hai să ne calmăm. (Trag adânc aer în piept).

OK.

Dacă nici după ţigara asta nu-mi aduc aminte, înseamnă că am simptome de alzheimer timpuriu.

Evrika ! ( De frica bolii, mi-am adus aminte că am tăiat nişte flori uscate aseară. Da, normal, uite-o-ntre ghivece…..)

Mi-a trecut şi de cusut de când o caut….

Îmi propusesem ca-n trei săptămâni de zile, cât sunt aştia plecaţi, să fac curat în toate colţişoarele casei, tot ce n-am mutat de un an de zile….

De obicei îmi place de mine când sunt un om cu iniţiativă, dar uite că nici n-am ştiut de exemplu că am atâţia metri pătraţi de faianţă în bucătărie (părea mult mai mică cu ei acasă) şi are mama atâtea vase şi-alte minuni în dulapurile astea, încât cu siguranţă că dacă o să scot ceva, restul o să se trezească din echilibrul precar în care stă şi-or să ţipe toate din rărunchi la mine….)

….Lasă, că e şi mâine o zi! E-aşa de cald….E-adevărat că nu mai sunt decât câteva zile până vin ei, dar mai sunt! Asta contează!

Îmi place că sunt optimistă!

Şi oricum, trebuie să şterg în fiecare zi pe jos în toată casa, pentru că Blackie or e stresată, or nu-ş ce are, că dacă las două zile neşters, cu ce-adun pe tălpi pot să împăiez lejer un animal pentru Antipa….

Puse una peste alta….mmmmm…..

…parcă nu mă bucur aşa rău de singurătate….