Supărată că nu-i găsesc meditator la română, am încercat să o ajut eu. Zic, „hai să lucrăm împreună pe texte, că exerciţiul e mama învăţăturii!”. Toate bune şi frumoase, ne-am căutat text, ne-am căutat cerinţă şi-am început să ne uităm lung. După ce ne-am uitat lung, ne-am uitat mult şi bine, dar să pricepem care este eul liric în contextul ăla, mai ba. Am trecut la următoarea cerinţă, aia cu asonanţa. Şi aici am început să ne uităm la fel de lung în text. La un moment dat, fi-mea n-am mai rezistat şi-a izbucnit râzând:
– Măi, mami, zici că mutăm reactoarele de la NASA! Cât de greu poate să fie să găseşti o asonanţă??
– Nu ştiu, să-mi bag picioarele dacă găsesc ceva! O să deveniţi toţi critici literari, de n-am să mai pot să spun o prostie pe blog fără să o interpretaţi voi!! Deci, nu mă pricep. Nu ştiu şi cu asta, basta! Şi tac-tu ăsta, în loc să-ţi caute meditator, îl doare la bascheţi, că parcă pe toate drumurile ştie lumea care-i treaba cu eul liric şi cu asonanţele!…
Văzându-mă aşa supărată, Mixu cască larg, se întinde şi propune plescăind mulţumit o soluţie :
– Lasă iubita, că luăm o pătură, mergem undeva pe iarbă, te relaxezi şi să vezi ce bine o să vă pricepeţi amândouă la română !
Mă uit lung la el, ca la o asonanţă. Vizualizând scena cu fundul meu îngropat în „iarbă verde” de toamnă rece, umedă, ploioasă, îl întreb ,flăcări de supărare:
– Zi cinstit, ţi-e somn? Îţi arde de sforăit în aer liber?!?
“Iti arde de sforait in aer libe?!” :)))) M-am spart de ras!
La momentul ăla mie-mi fluierau urechile de nervi 🙂
:)) tare cu asonanta, orice o fi ea. :)) eu am facut real deci mai slabut cu asonantele, doar cu acordul dintre subiect si predicat. doamnee ce ma asteapta in cativa ani :)))
cum spuneam acum ceva vreme: incredere… :)) si prof de asonanta :)))
şi eu tot pe mate mi-am mâncat amarul 🙂
Las’ că-ţi vine rândul, să vezi ce-am să râd şi eu! 😀
abia astept sa razi si tu de mine. poate pana atunci ma hotarasc sa-mi fac si eu blog :))) spor la ‘te (aso-, diso- etc.)
mixy draga, nu stiu daca te pot ajuta, ca au trecut mai bine de 20 de ani de cand am terminat eu liceul, dar la romana mai stiam cate ceva pe vremuri.. am facut a 9-a si a 10-a intr-un liceu de filologie-istorie. numa’ dupa aia m-am transferat la mate-fizica :))
deci baga un mail cu poezia, si-ti gasesc eu asonanta daca vrei. daca cumva n-o gasesc, te anunt si ma declar invinsa 🙂
pup fetele frumoase!
are ore azi, poate vine cu asonanţă de la profa 😀
V-aș ajuta eu, da-s mai tare la disonanțe decât la asonanțe, așa că aștept să ajungeți la ele. 😀
treaba ta, mă duc pe iarbă, şi-ăsta chiar sforăie! 🙂
Eul liric şi asonanţa la clase aşa mici?
Adică de ce mă mir, dacă la clasa întâi se predă mulţimea vidă?!
Să vezi problemele de matematică la clasa a treia…
Şi la fiecare materie se bagă nişte bâzdaganii de-astea, fiindcă
fiecare profesor crede că fără materia lui, se dărâmă
sistemul de învăţământ din România, fără să vadă că orbecăim deja printre ruine.
Gindesti pe gustul meu. Ce fericita-s ca mi-am luat pruncii si am venit in UK! Aici invata doar ce au nevoie, nu balarii de care-n vecii vecilor nu se vor da si nu vor avea nevoie, asa cum invatau in Romania.
mama,da stiu ca se face scoala in ro nu gluma.daca ai vedea ce programa scolara au astia aici ai lesina de ras.toti copiii aia de bani gata de la liceele alea de fite ar fi olimpici.
=))))))))