Da, mânca-v-ar maica, lăsaţi-vă de fumat! Am aproape 9 luni de când m-am lăsat de fumat, mi-e dor ori de câte ori mi-e greu de tutun, dar vă spun cu mâna pe suflet: e mare lucru să nu mai fi sclav la nimic! Îmi vine să plâng de bucurie ori de câte ori îmi aduc aminte că nu mai am grija tutunului, a pachetului pe care trebuie să-l am aproape plin seara aidoma unui copil sătul…
Da, am fost în sevraj vreo 3 săptămâni, am strâns din dinţi, am tremurat… a trecut.
Recunosc, sunt un om căruia i-a plăcut tutunul. Recunosc, încă îmi place. Dacă ar fi după dorinţele şi după banii mei probabil că încă aş fuma. Să vă spun de ce m-am lăsat? Nu pentru că aş trăi mai mult, ci din cauza banilor. Pentru că nu-mi ajungeau banii să meditez copila în clasa a VIII a, dar mai ales pentru că mă irită să fiu sclavă, mai ales sclava tutunului, aşadar sclava guvernului care mărea accizele la pas…
Ce am câştigat?
Păi în primul rând, libertate! Frate, e mare lucru să fii liber! Nu mă gândeam la problemele fiică-mii cum mă gândeam zilnic dacă am ţigări până a doua zi!… La momentul ăsta merg pe drum şi n-am nicio apăsare… am reuşit să stau cu 2 lei în portofel o săptămână întreagă şi să n-am de ce să-i cheltui! M-am simţit ca în adolescenţă, când mă descurcam cu nimic de bani în buzunar!…
Apoi, ori de câte ori am făcut o achiziţie care mi se părea un pic nesănătoasă, mă gândeam cât costă achiziţia mea în pachete de ţigări şi mi se părea o nimica toată!!!
În al doilea rând, şi vă rog să mă credeţi, nu mi-e drag s-o recunosc: am câştigat între 5 şi 7 kilograme de care nu mi-e drag şi de care încerc să scap. Cu toate astea vreau să demonstrez că într-un an de zile un fumător poate avea aceeaşi greutate ca atunci când s-a lăsat de fumat– dacă îşi doreşte – pentru că am auzit mulţi oameni care nu se lasă de fumat din cauza kilogramelor.
Eu lupt. Mănânc, mă enervez, lupt. Mă mai enervez o dată şi iar lupt. Şi o să vă demonstrez că merge!
Mă lupt cu mine zilnic, mai ales când mă apasă gândurile că ar fi un nonsens toată lupta mea. Mă lupt cu mine şi mă lupt ca şi cum te-ai lupta cu cel mai nesuferit om în viaţă, dar nu mă las! Am trecut peste vacanţă fără să fumez, peste internarea mea, peste internarea maică-mii, peste toate! Am trecut peste două internări ale fiicei mele!!! Peste o grămadă de probleme, greutăţi şi multe alte momente în care aş fi făcut crimă pentru o ţigară…. Voi trece şi peste sărbătorile de iarnă fără să fumez!
Iar la final, voi avea aceleaşi kilograme….
Şi, vă reamintesc: sunt un om căruia i-a plăcut şi îi place să fumeze…
Dar…spre deosebire de voi…
SUNT UN OM LIBER!
Momentul propice să te laşi de fumat?
ACUM.
Momentul maximum: MAINE.
Da, da, ai citit bine: MÂINE.
Bravo, fatah! Sunt mandra de tine!
Se vede până la tine cum mă împăunez?
Bravoooo! Sustinere maxima si din partea mea!
să fie!
Buna Mixy,
Felicitari ! Si sotul meu a reusit sa se lase de tigari si sunt foarte fericita.
Te citesc de ceva timp si acum am indraznit sa comentez si eu :).
Iti multumesc ca in fiecare zi iti faci timp sa scrii cate ceva :).
EU îţi mulţumesc. E MARE lucru să citeşti un astfel de feedback ! 🙂
compusesem un mesaj asa de frumos, dar mi-a dat eroare :(( “.” si de la capat :((
Felicitari mixy pentru vointa ta. tigara nu atenueaza problemele si nici nu le sterge din viata noastra. asa cum nici alcoolul nu o face. deci nu avem nevoie de ele. promit ca voi deveni prima dependenta de medicamentul (drogul, surogatul… etc.) care inlatura problemele cotidiene din viata noastra.
despre kilograme? reprezinta rontaielile care inlocuiesc tigarile, ca doar ai mai multe pauze de gura neocupata ;)) trage un pahar de apa langa tine ca e mai sanatoasa :)) (bine, depinde de nitriti acum :)) )
de final: SARBATORI FERICITE si un 2014 doar cu bucurii, fara internari, celor 3 GENERATII DE MIXY. pardon 4 generatii, sa nu uitam de BUNICA.
ho, ho, hoooooo!!!!
Mulţumesc,
sarbatori cu pahare de apă? :))))
Se poate…tata a fumat 30 de ani, de 4 ani nu a mai fumat..Tie iti doresc sa nu mai fumezi in veci. Mai bine iti cumperi o cioco 😀
Cioco dă dependenţă, vrei să scap de dracu’ şi să dau de fra-su? 😀
Dra te face fericitaaaaaaaaaaaa
Felicitari. Din ce am inteles, nu-i chiar o chestie extrem de usoara, dar se poate. 🙂
Numai un (fost) fumător ştie… 🙂
Așa,măi, dă în foștii tăi tovarăși de viciu! Fă-i de cacao… 🙁
Iote că eu nu mă las. Încă. Aș fi perfectă dacă aș face-o, ori perfecțiunea e plictisitoare. 😀
Involuntar, n-o lua în tragic… Aproape zilnic mi-e dor, fir-ar al dracu’ de drog! Mă gândesc să fac o terapie, ceva, poate că am înţărcat fără să fiu matură psihic pentru aşa ceva, naiba ştie!… Mă gândeam că 20 de ani de fumat m-au maturizat destul. Eroare.
Am 3 ani jumate de cand cant acelasi cantec de libertate 🙂 Si bineinteles am revenit si la kilogramele de dinainte de mult timp deja.
Nu e ocazie in care sa trec pe langa casa de marcat de la supermarket si sa aud oamenii comandand si pachete de tigari si sa nu fiu fericita maxim ca nu trebuie sa mai fac asta!
Felicitari maxime!
Mda, eu sunt liber de mulţi ani, nu m-am îngrăşat, dar poftesc tot timpul după o ţigară.
Nu conştientizez asta în fiecare zi, dar pofta a rămas. După ce înving în lupta cu mine însumi, mă bucur că sunt mai inteligent decât mine!
Vezi ca si eu m-am lasat de fumat cam un an si jumatate, apoi am inceput din nou sa fumez, din cauza stresului. Atentie, deci, te poti reapuca de fumat si dupa un an si jumatate!
Pingback: Înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, "Recomandările săptămânii”.