Ne aşezăm la masa lor pentru că ei doi se cunosc, sunt prieteni . Probabil s-au bătut în copilărie, înţeleg că aşa încep marile prietenii, cu o cafteală bună. Îmi promite că nu stăm mult, dar de câte ori îmi promite chestia asta, îmi pare rău că nu mai fumez, măcar aveam ce face. Aşa, n-am încotro şi trebuie să mă întreţin cu nevasta omului. Pfuai ce-mi plac începuturile astea! Până când începi să te acomodezi şi să te simţi cu adevărat bine, e vremea de plecat acasă.
Şi încercăm timid să încropim o discuţie pe lângă băieţi. Le luăm locul la vorbă şi e chiar ok, conversaţia e fluidă, nu lâncezeşte. Tipa e deşteptuţă. Totul până când îşi pune geanta pe masă, cu faţa spre mine, se ridică în picioare să poată controla conţinutul genţii si îşi scoate telefonul.
Mă miră toată mişcarea asta, ar fi putut să-şi cotrobăie geanta în poală, pe genunchi, nu pe masă. Apoi înţeleg. E geantă de firmă, cu logo-ul în faţă. Are şi bărba-su’ una pe care o ţine de-a curmezişul trupului, pe burtă, cu acelaşi logo strălucind spre noi.
Continuăm să vorbim, dar geanta rămâne pe masă, cu faţa spre mine. Mă simt de parcă aş vorbi cu logo-ul firmei, nu cu femeia din spatele genţii. Am mai stat de vorbă cu “feţe de firme”, dar erau apropouri mai puţin evidente. Păcat. Deja mi se pune de-a curmezişul ipocrizia ei. Încep să răspund monosilabic, privind pe geamul mare din dreapta mea. Se uită şi ea. Vede decorul. Colţuri de clădiri. Nu mai rezistă:
– Ce e interesant afară?
– Încerc să-mi dau seama cum e să fii google maps.
…
Aveţi genţi de firmă? Cred că am şi eu, nu printre primele 20-50 de branduri pe care le cunoaşteţi, dar oricum genţile mele stau cuminţi pe lângă mine, nu vorbesc ele înaintea mea.
Iti dai seama ce se intampla daca logo-ul era inauntrul gentii?
:)) Nu zici că mă bătea un gând rău să-mi scot şi eu eticheta dinspre fundul genţii, doar aşa… să vorbească şi ea cu eticheta mea?
Cu eticheta din fund :)) sau de pe fund? =))
Nu contează, oricum era pe interior.
Mai Mixy ,am. Si chiar mai mult de una. Dar nu mi-am permis niciodata sa ma dau rotunda ca ‘ui ce geanta am si nici sa mortific prietene sau cunostinte care pot fi neinteresate pur si simplu de genti,care au alte pasiuni,mai mult sau mai putin costisitoare ca ale mele,nu isi permit sau de-a dreptul le doare la subrat de fite de astea. Nu ma pot acu’ simti vinovata ca am dezvoltat asa o boala femeiasca pe genti si papuci si am invatat sa le port cu naturalete si fara ostentatie. Astea care fac miscari de felul “cunostintei” tale imi plac mult 🙂 sunt cele care poarta agatat de bratul ala rupt un fake si nu stiu cum sa-l mai puna in evidenta. E chestie de bun simt,tipa asta nu-l are zau.
Bunul simţ se învaţă de mic. Fata mea are colege la şcoală care umblă cu eticheta jachetei pe deasupra gulerului, vai mama lor!
n-am! Sau am… Asta daca un rucsac de laptop de la brandul mai sarac Samsonite conteaza. Si il port pe post de geanta zilnica, ca trei zile din cinci ma duc la cursuri si alte cele. Si o geanta Esprit se pune ca-i de firma?! :))) Nu am dat niciodata multi bani pe genti ca ma plictisesc repede de ele si pe una scumpa parca nu pot sa o dau de pomana….
ale mele sunt de la SH…cele cu adevarat de calitate si intorc multe priviri:))
Să fiu sinceră nici nu ştiu cum le spune genţilor mele.
Pfuu, ce-mi plac si mie madamele astea valoroase!
Eu n-am genti de firma, e grav? De fapt nu prea am nici genti de piele, ca n-am de gand sa folosesc o geanta toata viata. Nah, am scazut in ochii blogosferei si ai publicului.
Da’ am ceas de firma, si cu asta sper ca mi-am mai reparat cat de cat imaginea 😀
“Da’ cu onoarea mea nereperată cum rămâne?” :))
S-ar putea să am, dar rămân simple accesorii, nu le las să vorbească în numele meu și să mă reprezinte.
Dacă “s-ar putea”, e clar …
Chiar sunt unele care-s ahtiate dupa asa ceva. Logo? Oh, fuck!
Eu stiu sigur ca TU ai o geanta de firma. Si aia da firma! Pentru ca e lucrata cu pasiune si cu dragoste nu pe o banda!
Păi aia e singura :)) Şi n-are logo, semnătura ei e pur şi simplu în look-ul genţii.
Mai mult penibila decat ipocrita.
aceaşi ţintă
Zi mai bine că eşti invidioasă că n-ai geantă ca a ei!
Genţile pe care le am eu n-are scris vreun brand pe ele.
De altfel, una singură e din piele naturală şi făcută în România.
Acum, dacă tot vorbim despre chestia asta, mai mult sunt invidioasă că ai TU o geantă de piele naturală croită la noi 😛
ca vorbim de invidie, eu am o singura geanta ce o port de 1 an, o fi de firma dar nu stiu unde ii scrie numele firmei. Buna. Incape in ea si caiete, cursuri, mancare, tot.
Si am mai luat o papornita de curand, de carpa, aia sigur e de firma dar am cumparat-o ca era cu defect (si abia atunci mi-am permis sa dau in loc de 35 euro doar 4 euro) si ma duc cu ea la piata/ in parc cu copilul ca incap jucarii, apa, haina copilului care se crede suedez, etc
Si uite asa, cum scriu, imi dau seama ca mai am o papornitza. Eu mi-am cusut-o. De firma Cleo, deci.
Vezi, dacă te mai gândeşti mai găseşti :))
Firmă Cleo?
Nu inteleg cum sa faci asta!! Din punctul meu de vedere e ca si cum ai zice: Uite ce geanta de firma am eu, noroc de ea ca in rest…:-j
:)) foarte expresiv emoticonul!