Necazul când lucrezi la firme mici și ești conștient că dacă ele trăiesc, tu mănânci de pe urma lor,
e că atunci când ai (AM, nu e bine să folosesc pluralul, voi sunteți corporatiști, nu ca mine) probleme acasă, trebuie să îți faci treaba la muncă cu câteva zile avans, să fii sigur că dacă ai dispărut din peisaj, lumea se învârte și fără tine.
Din pacate, eu nu am nici o sansa sa se invirta lumea fara mine. In cazul in care e musai sa nu merg la serviciu, sefa mea inchide biroul :)))
așa se învârte și lumea mea.
pleacă toți acasă.
Din postarea din 23 înțeleg că tatăl tău a murit. Condoleanțe.
Condoleante si putere sa depaseste tristul eveniment.
Imi pare rau pentru ce am citit in ultima postare… Iti spun sincer ca te inteleg. Bunicul meu s-a dus acum cateva luni spre moarte prin aceleasi chinuri. La el a fost Parkinson. O vedeam pe mami cum plangea neputincioasa, nestiind ce sa mai faca sa ii aline suferinta si era incredibil de prezenta in toata casa durerea prin care treceam toti, dar mai ales el.
Va doresc sa fiti puternici si sa treceti repede peste zilele ce urmeaza.
Mixy, imi pare rau. 🙁
Dumnezeu sa-l ierte! Acum nimic din durerile trupesti nu-l mai poate atinge!
Condoleante, Dumnezeu sa-l odihneasca!
O imbratisare mare, pentru toate trei!
te imbratisez…
mai, fetelor!… multumesc!