Ieri dimineață am visat urât și am rămas vreo 10 minute ca fraiera în pat, cu ochii pe pereți, gândindu-mă dacă să spun sau nu ce am visat, nu de alta, dar n-am chef să spună nimeni că semăn cu mamaie. Mamaie visează aproape zilnic, iar de la o vreme încoace visează des morții pe care îi cunoaște și ne spune:
„Am visat pe cutărică, zice că i-a plăcut mâncarea”
„Am visat pe tac-tu’ mare, se făcea că cerea o cană de țuică. Când o mai trece ăla care-mi duce gunoiu, trebuie neapărat să dau o cană de țuică să fie de sufletu’ lu’ tac-tu’ mare.”
„L-am visat pe tac-tu, zicea că să nu te superi că s-a spart damigeana aia, că poți să dai și apă de pomană, și o sticlă două de vin d-alea de cumpărat.”
Acuma… mă dădusem jos din pat, dar visul mă măcina, îl visasem pe tata ca pe 2 persoane despre care știam (în vis) că nu e în regulă să fie așa: și mort și viu și aș fi vrut să știu ce părere are mamaie despre visul meu, pentru că la ea morții vin și cer câte ceva sau se sfătuiesc cu ea, tot așa ca vădanele vii din sat, dar așa o trăsnaie ca în visul meu n-am auzit-o până acum în poveștile ei.
Cel puțin așa zice ea, că visează.
– Mamaie, uite, uite, de ce te-am sunat…
Și-i povestesc.
Nici nu termin bine, că decretează:
– Dă un senvriș de pomană de sufletul lui!
– Bre, dar nu mi-a cerut mâncare!
– Tu dă-i oricum! Că dacă nu-i dai, vine la noapte și-ți cere!
Eh, la așa o prostie băbească, m-am strâmbat de râs. Și după ce m-am săturat de râs și a văzut că nu dau doi bani pe vrăjeala ei, a început să-mi povestească de babele din sat. Printre altele, de aia de vizavi, care la aproape 70 de ani zice că s-ar mărita și ea, săraca!
Zic:
– Și ce-are, bre, dacă se mărită? Ești invidioasă?
– Ie-te-a dracu’, zăpada de pe aleea din curte n-a fost în stare s-o dea, merge ca rața pe gheață, da-i arde de măritat la vârsta ei!
– Bre, e mai greu să dai cu lopata decât cu…
– Mda, ai și tu dreptate… altele la anii ei au făcut copii cu spumă…
– Cum adică bre, să facă copii cu spumă?
– Așa bine, n-ai văzut pe baba aia care s-a dus la doctor, i-a băgat spumă în ea și a făcut copil?!! Acu’ nu se mai fac copiii cu bărbat, da’ cred că știu de ce! Cred că de vină-s bărbații ăștia, că nu-s buni de nimic! Nu știu, domnule, să bage o femeie în călduri!
– Cum dracu’ bre să bage femeia în călduri? Așa-ți făcea tataie?
– E, făcea pe dracu’! Lu’ ăla era de-ajuns să pun un picior pe el, că gata!
– Ce gata? Ăla era preludiul?
– Ce-i aia ?
– Preludiu, mamaie!
– Nu cred io că e ceva de bine, după cum îți râde musteața. Auzi, ia termină tu cu prostiile, îți dai seama cât trebuie să-i povestesc lu’ taica părintele la următoare împărtașanie?? Mă prinde noaptea sub patrafiru’ lui!
Incerc sa-mi imaginez a doua parte a conversatiei intre mine si bunica-mi si imaginatia mea zice “du-te, ba, d-aici cu imposibilitati d-astea”.
🙂
no’, mamaie! asta-i bff-a ta :)))
baga un medical si du-te la ea vreo trei zile, cu o damigeana necrapata, te initiaza si in terapie de cuplu 😀
vin înapoi măritată dacă stau 3 zile la ea :))
M-ai bulversat total… Ai inceput cu visul, am citit, ma pregateam sa zic ceva, si pan’ sa-ti zic, am ajuns la spume si alte d-alea si nu intelegeam ce legatura are, si cum naiba de la vis ajunsesi la… patrafiru’ popii… si in buimaceala aia am uitat ce voiam sa-ti zic. 😀
Daca pana acu’ pentru un carnat unele luau tot porcu’, acu’ nici carnat nu mai trebuie :))
=))))))) e bine că bulversată, bulversată, dar ai înțeles ideea!
:))) Mamaie e extraordinară! Cât despre măritişul femeii – mi se pare firesc să-şi dorească. Nasol e să-şi dorească şi să nu se întâmple 🙂
Mamaie loveste din nou 😀