Indiferent că e vorba de politic sau de seceta din perioadă, ori de acestea două combinate, efectele foametei din 1946 nu s-au estompat încă. Foamea te aduce în cea mai cumplită stare de degradare fizică și psihică. Foamea te aduce în stare să mănânci de bună-voie chestii la auzul cărora acum te cuprinde sila. Privesc o fotografie veche, de familie, din 1946, și mintea mea nu vrea să conceapă ce s-a trăit atunci.
Eu trăiesc acum.
Văd că bătrânii au în permanență congelatorul plin chiar dacă au o pensie de căcat, ei congelează și recongelează la nesfârșit alimente, mănâncă iaurturi expirate de o spătămână sau mezeluri care au expirat ieri-alaltăieri. Văd, dar tot nu pricep.
…
Ies cu fie-mea din cimitirul unde e îngropat tata și o luăm pe aleea principală, cea din fața bisericii. Ne oprim pe o bancă de pe alee și mă așez jos, să mă odihnesc.
Copila îmi urmează exemplul.
– Mami, de ce ne-am oprit?
– Pentru că poate reușim să facem rost de un pachet în plus pentru mamaia mea.
– Mami, serioooos???!
Glumeam, dar știu că am pățit-o, deci cumva vorbeam din experiență. Am mai fost tot așa la cimitir, am mers pe aleea din fața bisericii, lumea i-a dat pomeni lui Mixu (pentru că majoritatea lumii sunt văduve și majoritatea morților pomeniți sunt bărbați) iar ăsta când am ajuns la mamaie a zis:
– Mamaie, am 4 pachete de pomeni, dar după cât de rău arată, eu zic să le dăm la câini.
– Nu-nu-nu-nu-nu-nu-nu. Ia d-ăle încoace, să le verific.
Și după ce s-a uitat mamaie cu luare aminte prin ele, a zis:
– Tu nu ești sănătos la cap, maică! Ai fi în stare să dai tu bunătățile astea la câini?
Și mamaie a mâncat, iar câinii abia au apucat câte un colț de pâine veche de câteva zile în urmă.
Ea a apucat mămăliga din timpul războiului, și-apoi aia din timpul foametei. Ea a apucat să vadă un boț de mămăligă împărțit la 13 suflete: părinți și 11 copii.
Dar dacă noi trăiam în ‘46, tu cum crezi că eram acum?
Cam tot asa…
…sau mai rau.
mai, eu cred ca pe noi ne-a afectat mai mult foamea din comunism decat aia din razboi
chiar an facut analiza asta intr-o discutie cu barbatul, noi am emigrat de un an in Olanda. olandezii sunt f frugali, nu irosesc mancarea, nu traiesc pe datorie, chivernisesc fiecare banut, dar si ajuta, umanitar, vorbind. pt ca ei au trait foametea in razboi, mancau lalele, o gramada de povestit (stim de la vecini) si asta i-a afectat asa, ca natie, desi nu mai traiesc in foame de zeci de ani
pe noi, romanii, ne-au mai infometat crunt si comunistii dupa, e dureros cand stai sa te gandesti la mecanisme. eu constientizez multe, rad de parinti care isi umplu congelatoarele si etc, dar si eu cumpar mai multa mancare decat ne trebuie in momentul ala…
la noi e un cumul de factori. Comunistii ne-au infometat, foametea din 1946 a golit Moldova, inainte au fost hunii/tatarii/turcii. Mai adaug insa si ca iernile in nordul Moldovei (de unde sunt) sunt lungi si grele, cine nu are pus pe iarna(congelator, muraturi, sac cu ceva) nu se descurca nici in ziua de astazi – pt ca da, am prins inzapeziri de nu am iesit la oras 1 sapt.
Ehe, si acum ma amuz, eram copil si treceam pe sosea, si zic: ia uite, iese fumul din zapada (casa complet viscolita…)