Plouă-ntruna, mocănește,
Plânge haosul lumește,
Norii-și tânguie mătreața
Inundându-ne viața.
Viața noastră citadină
Devine de-acuma…plină.
Plini sunt și ai mei galoși
Prea murați și zgomotoși.
Așa dă toamna la pungă
Câte-o zi de ploaie lungă.
simplu si frumos
thanks 😉
Topârceanu trebuie să fie “muzul” tău :))
Adevărul e că mi-s dragi versurile lui 😀