Mă, deci acultați la moșu’ /baba sau whatever: vine o vreme când copiii cresc și tot dau replica din ce în ce mai aproape de adulți. E…e ca și cum ai trăi în altă viață, ca și cum ar fi aproapele tău.
Bref, să nu intrăm în producții bollywood-iene, azi dimineață ieșim din spital bucuroasă tare că putem să ne culcăm pe-o ureche câteva luni de zile, trag repede geaca pe mine, sare lângă mine o monedă de 50 de bani și țip ca un copil:
– E moneda meaaaa!!!!
Fi-mea râde de mine.
– De ce râzi? A aruncat-o vreun pacient de sus, de la geam? Nu e a mea?!
– Nu de-aia, hai să-ți țin geaca să te îmbraci, dă să țin moneda, acum ține tu apa mea, dă-mi și mie niște șervețele, vezi că plec la prânz…
Ne pupăm în fața porții spitalului și-o ia fiecare spre drumul ei.
(V-am zis că o trimit să mănânce păpădie pentru că vom renova, da?)
În stația de mașină mă lovește realitatea și-i dau SMS disperată:
Și-am rămas fără monedă.
ceara 0.50 RON
grijania 0.00 RON (promotie de Postul Pastelui)
papadiile nepretuite
😀
Ceara 0,5? Helloooo! Unde?
eu ascund frunze de papadie in salate, sa nu se prinda colocatarii. Atentie ca sunt diuretice, prima data cand am facut exces la cina s-a pisat fiica mea in pat (in franceza planta se numeste pissenlit= pipi en pat )
Ăoleu! Şi-aşa am vezica mică…