lista de cumparaturi

Nu plec la cumpărături fără listă. Ah, dacă iau o pâine în drum spre casă sau fructe, ok, dă-o naibii de listă, și-așa nu-mi aduc aminte să cumpăr pâinea aia în drum și ajung să fac mămăligă, iar mămăliga în loc de pâine nu iese întotdeauna bună (cre’ că de la mălai ?!??)
În rest listă, frate, e sfântă, nici nu discut. Mă ferește de promoții și mega-reduceri fabuloase, mincinoase și de care nu am nevoie!
De când îmi moare bateria telefonului ăsta smart din senin de mă trezesc de ia lista, de unde, nu-i!, am început să fac liste de cumpărături pe hârtie, ca în antichitatea de acum câțiva ani când nu exista smartphone.
Și după ce am făcut aseară razia de stocuri din casă și am notat frumușel ce am nevoie pe căprării (adică raioane, ca să nu mă plimb tot magazinul pentru că mă doare mijlocul) am băgat lista în buzunar.
Cum sunt o fire organizată și fac mai multe treburi deodată, în drum spre magazin am luat și punga de gunoi să-l las la tomberon, 4 etaje mai jos. Cum sunt o fire atât de organizată încât dacă duc gunoiul arunc tot ce știu că e gunoi, coborând etajele îmi arunc și șervețelele și hârtiile/ambalajele uzate de prin geantă și buzunarele gecii în gunoi.
Ajung în fața ghenei de gunoi și am o epifanie: dacă mi-am aruncat și lista de cumpărături?!
Mă caut înfrigurată în buzunare, in geantă…Ei bine, da! Fatalitate! O aruncasem.
Și-n timp ce scormoneam ca bochetarii prin bonurile și șervețelele pline de muci de la suprafață, apare un vecin și-mi dă binețe. Salut și eu aplecată înspre gunoi și cu curul înspre dumnealui. Ăsta, contrariat:
– Da’ ce căutați în punga de gunoi?
Răspund, tot cu curul:
– LISTAAA!!!! Nu e clar?!