Am scris atâtea chestii, foarte rar mișto, dar ideea e că mi-am mai descărcat aleanul pe-acilea scriind. Uneori am scris la nervi, alteori de plăcere, cel mai des pentru că am simțit nevoia. De cele mai multe ori îmi spun cei câțiva (îi număr pe câteva degete) care mă cunosc, “ah, da știu asta, ai scris și pe blog”. Și îmi trebuie ceva timp să diger dacă am scris-o sau dacă de fapt doar o aveam în cap, iar ăștia sunt nebuni.
Probabil așa începe Alz-cumva sau dracu știe, pare că nu fac față la atâtea amănunte zilnice. Fiecare firmă din gestiune cu problemuțele ei, fiecare membru al familiei mele mici cu problemoaiele lor…Mai am și eu câteva în cârcă…
Păi dacă eu am băgat oja între borcanele de condimente, cum naiba să mai țin minte că am scris ce am avut de zis?!
Mă duc să-mi fac ghetele, că mâine sigur vine Moșu…Dar să-mi aduc aminte unde le-am lăsat.
Alz-ala e neamtul care ne ascunde ochelarii?
In ce priveste ghetele… la picioare te-ai uitat?
😀