Mă întâlnesc cu o cunoștință, o femeie simpatică care de regulă e ciufulită, grăbită, transpirată întru rezolvarea problemelor zilnice, abia dacă ne salutăm pe viteză. De data asta era foarte liniștită, am crezut că i s-a întâmplat ceva, dar când s-a întors spre mine mi-a amorțit orice posibilă întrebare. Arăta meseriaș nenică, nițel machiată, nițel coafată, aranjată, ce să mai! Nu-mi găseam cuvintele.
Primul gând a fost că merge să impresioneze vreo cucerire masculină și mi-a părut rău că gândesc tradițional. Mi-a luat-o înainte fără să o mai întreb:
– Sunt suspectă nu-i așa? Stai liniștită, mi-ar fi plăcut să alerg după cai verzi pe pereți, din păcate m-am aranjat să merg să-mi preschimb permisul, am zis că măcar în poza de permis să arăt și eu la 4 ace și ce crezi? Când m-am uitat pe site-ul poliției, ăștia deja au închis. Și dacă tot eram îmbrăcată, m-am gândit măcar să ies pe-afară… Nici nu știu încotro s-o iau așa, frumoasă!…
In urma cu muuulti ani, de un 1 mai, liber fiind de la stapanire, ma gaseste vrednicia sa spal rufe. Constatand ca nu am detergent, cobor pana la magazinul aflat la scara blocului. Nu am gasit detergentul dorit, asa ca am hotarat sa merg la magazinul de dupa coltul aceluiasi bloc. Pe drum, adicatelea vreo suta de metri, ma intalnesc cu o doamna invatatoare, care ma stia de pe vremea cand eram la mama fata :))) si ale carei cuvinte au sunat cam asa : ” Tu, fata draga, ce-ai patit? Esti cumva bolnava? Te-ai certat cu sotul tau? Mama ta e bine? Arati ca naiba!!!” Nu mai stiu bine ce am spus, ne-am despartit, am luat detergent si, abia in baie mi-am dat seama ca iesisem nefardata, nearajanta, intr-o vreme cand, si familia abia isi mai aducea aminte cum arat fara farduri :)))
ce imi place cum povestesti !! :)))