Am şters toate pluginurile de abonare pe email şi am rămas cu feedburner subscribe email, care pare să funcţioneze ( “butonul bun de apăsat” ). Toate bune şi frumoase, dar m-am pricopsit şi cu al doilea buton, ăla de “subscribe” şi nu ştiu cum să scap de el. Dau o bere cui mă scapă de… Read More »
Cred că-s mai bine de 2 săptămâni de când văd controlori sau ceva de genu’ prin staţiile RATB de la capătul liniilor cârâind ca un stol de ciori: – Validaţi cardul ! – Validaţi cardul ! Dacă te văd că nu te mişti să-l validezi îţi cer cardul şi îl validează ei. Campania asta de… Read More »
Da, mă ! Doare ! Eutanasierea se plăteşte la kilogram, adică am dat 100 de lei pe 4 kg de omorât de câine. Bine dracu’ că n-am avut vreun Saint-Bernard că nu mai plăteam întreţinere iarna asta ! Hotărârea am luat-o de câteva zile pentru că la 14 ani ai ei nu mai mânca, nu… Read More »
Ne-am oprit la magazinul din sat, de lângă bufet, să cumpărăm zdrobitor de struguri. Vânzătorul aproape beat s-a întors atât de brusc cu faţa către noi încât a trebuit să se sprijine în nişte cozi de lopată care s-au răsturnat zgomotos peste cutiile de cablu electric înşirate pe podea. Îmi venea să-l aşez între ele,… Read More »
Sunt momentele alea când se rupe filmul şi tot ce ai strâns în ultima vreme răbufneşte în crize de nervi, vorbe grele sau plâns. De-aia nu e bine să strângi ! Motivul pentru care se rupe filmul e de obicei unul de rahat: o vorbă aiurea, un prosop lăsat nelalocul lui, o mâncare pe care… Read More »
Mama e o fire bisericoasă de la o vreme. Mă cam scoate din pepeni cu bisericeala ei, dar când îmi afectează copilul… Mă sună: – Fi-ta nu vrea să mai meargă la biserică ! – De ce ? – Că a stat la rând la spovedit şi când a ajuns în faţă i-a zis popa… Read More »
Intru în sala de ședințe, unde mă chemase șefu cu niște tone de rapoarte în brațe și pe urmă mă mai mir de ce face lumea de la birouri scolioză, adică boala aia în care ți se strâmbă coloana ca pișatul boului de la atâtea bibliorafturi cărate în brațe. În încăpere mai erau doi moși… Read More »
În epoca de aur eram o puzderie de copii vruţi-nevruţi, născuţi în urma decretelor, iar când ieşeam afară parcă era miting pe alee. Cel mai zgomotos joc era CASTEL. Pe lângă chiotele, ţipetele şi înghiontelile aferente oricărui joc, ăsta era zgomotos în sine. CASTELUL era ridicat din cutii de conservă goale, puse una peste alta.… Read More »
“…Pe o pânză de păianjen Și fiindcă ea, nu se rupea, A mai chemat un elefant. Doi ! Doi elefanți, se legănau, Pe o pânză de păianjen Și fiindcă ea, nu se rupea, Au mai chemat un elefant.” La al patrulea elefant sosit, s-a dus dracu scaunul pe care mă legănam la mamaie și m-am… Read More »
N-o să povestesc acum despre copilăria şi viaţa ei, pentru că încă nu e cazul să fac un soi de necrolog. Chiar dacă e de talie mică, a fost întotdeauna rea. Practic, în afară de familie, a capsat tot ce-a prins şi-a lătrat de-a ştiut cartierul. Ba nu, mint… stai că ne-a mai “gustat” şi… Read More »