Author Archives: mixy

asigurare de viata

E frumos mileniul ăsta, mie-mi place. Dai căutare după horoscop o zi să demonstrezi într-o conversație că ți-a călcat planeta Saturn în căcat și se poartă mizerabil cu soarta ta pe ziua în curs și, ce crezi? Apar jde notificări cu horoscoape în următoarele săptămâni de zici că ești șefa Mamelor Omide. Cauți un credit,… Read More »

Victimele dragostei

Tot aud în ultima vreme că atunci când uiți acasă picăturile, telefonul, cheile, fierul de călcat în priză, arunci țigările la gunoi –  sunt chestii care fac parte din starea de om îndrăgostit. Nașpa. Cre’ că m-am născut îndrăgostită la cât mă împiedic. Serios! De-atâta dragoste trebuie să îmi iei toate obiectele contondente aflate la… Read More »

3 cifre la parola

Mor, măi nene, când mi se cere schimbarea parolei la 2 luni de zile în condițiile în care eu fac o raportare la 3 luni la statistică. Mai vor și parolă cu litere mari, mici, de-o șchioapă, spații, delta timp, semne obscene, prenumele tatălui sau “aflați dacă mai e mama domnișoară”. (S-o întrebe ei dacă… Read More »

aplicatie teren

De curând am fost la un concert. El n-a vrut să meargă pe unde am zis eu, a zis că lui îi arată aplicația pe telefon că trebuie să o luăm în direcție opusă. Cald afară, astea, am zis ok, fie! Poate are dreptate, e bărbat, ăștia știu altfel cum e cu orientarea. Mai pe… Read More »

crema calmanta

Din seria cum mă mai schimb eu ca să devin un om stăpân pe mine, experimentez unde de șoc ce se propagă pe chipurile cunoscuților și mă simt de parcă aș fi pinguinul Happy feet și mă distrez în fundul gol prin toropeala Bucureștiului. Treaba asta mă face să mă simt cu câteva grade de… Read More »

După concediu

Ți-am spus de ce nu-mi place mie să-mi iau concediu mai mult de 2-3 zile? Îmi rupe ritmul dacă e pe relaxare. Bine, cred că m-am ramolit rău, văd că am început 3 cărți în ultimele 3 săptămâni și nu am terminat nici una. Chiar vorbeam cu o prietenă că are 3 cărți începute și… Read More »

cu luna plină

Am vrut să scriu despre nebunia asta omenească, veselă, unică…superbă. Stând cu picioarele înfipte în malul mării, a răsărit luna și lumea a luat-o razna ca o smintită pe lângă mine. Și lumea s-a mișcat lunatică pe lângă mine întreaga noapte. Și-atunci am simțit. Aproape până… hăt departe, la marginea mării, vaietul omenesc ajunge până… Read More »

La granița firii

În locul în care muntele sărută lacul și mai naște o imagine de munte în el, în locul în care aproape că e iarnă în mijlocul verii, acolo unde anotimpurile coabiteaza și se țin în brațe diferite, iar iarba și zăpada se acceptă reciproc alături, în locul în care poate fi Crăciun și în luna… Read More »