nevoia te întăreşte

By | 2013-03-19

Lalala… lalalalala… cântam fără versuri în faţa oglinzii în timp ce mă demachiam veselă că s-a mai terminat o zi cu bine.

Nu vă sună nimic anapoda?

Cum naiba să cânt eu veselă după o zi de muncă, în oglindă şi la demachiaj ?! Pfuai, fiţi serioşi!  Păi ce ? Am fost la vreo mega-nuntă?! Nu. Pur şi simplu mă străduiam să storc prin învăluire cogeamite coşu’ dureros şi de mărimea a juma’ de bărbie cum nici pubertăcioşii n-au văzut aşa excrescenţe pe derma lor facială şi lălăiam să-mi fac curaj stând grămadă pe strategie, să-l prind de-un ţuţuroi cât de cât puroios şi să scot necazul din barbă, când… primesc mesaj de la Mixu:

„N-ajung la timp la şcoală să iau fata. Mergi tu?”

Răspund repede, cu multă dragoste:

„Da.”

Blochez telefonul şi dau să-mi văd de activitatea anterioară, dacă tot mă duc la şcoală, să port cum trebuie ştampila din bărbie.

Un vuiet ca de cutremur răscoală liniştea camerei. (între timp nu mai cântam lălăiam)

Îngheţ de spaimă.

Rămân blocată, cu arătătoarele înghesuite în bărbie.

La al doilea vuiet, dar de data asta cu ecou prelung, pronunţat, mă prind despre ce cutremur e vorba şi fug ca o gazelă speriată la baie şi mă priponesc pe colac blestemându-mi ideea de a mă fi ghiftuit ca un hipopotam toată ziua în speranţa că nu voi mai mânca la noapte.

În timp ce crampele lucrau de zor la bunăstarea maţelor mele, îmi aduc aminte că pe telefon ora arăta bună de plecat în 10 minute de acasă, să pot ajunge la timp la şcoală.

 

Melc, melc, codobelc, scoate coarne boureşti…

Ce coaaa-aoleu, nene, ce coarne ?! Că mie-mi ieşiseră ochii din cap şi-al naibii telefon era la mama dracu’ pe noptieră, că şi deştepţii ăştia, unu’ nu s-a gândit să facă telefon care să te caute cuminte când îl fluieri, sau să poţi să apelezi urlând spre noptieră „APELEAZĂ IUBI!!!” când gemi pe colacul de wc şi vrei să-i spui că te-ai răzgândit şi ai o treabă mare deci nu poţi să te duci la şcoală.

 

Dar vezi? Când e nevoie, te întăreşti. Parol. E adevărat că umbli ca un constipat pe drum şi  chiar dacă toate cele douăzeci de mâţe negre de pe lângă bloc s-au hotărât să-ţi taie taman acum în şir indian calea, mergi înainte livid şi stors din cale-afară de puteri, mulţumit însă că te-ai ţinut de cuvânt şi n-ai picat de rahat fazan în faţa celorlaţi.

Lăsând deoparte faptul că v-am stârnit amintirile unor conjuncturi asemănătoare… E clar că te întâreşti la nevoie, da?

 

0 thoughts on “nevoia te întăreşte

  1. vienela

    :)) Intr-adevar, multe aduceri aminte ai trezit cu acest articol. :))
    Pana cand aveti de gand sa luati fata de la scoala? Cand va invata sa isi poarte singura de grija?

    Reply
    1. mixy Post author

      Păi n-am mai luat-o din clasa a II a, dar acum iese seara și se strânge toată golănimea în fața școlii. Aseară iar era poliția la legitimat suspecți pe-acolo

      Reply
      1. vienela

        Aaa, stiu cum este. L-am luat si eu pe Ionut de la scoala intr-o iarna, seara de seara, pentru ca se renova scoala lor (ai dracului, in vacanta nu au avut timp!) si invata intr-un cartier plin de tigani.

        Reply
    1. mixy Post author

      =)) Fii atentă, am râs de atâtea ori pe tema asta – tocmai, pentru că-s pățită – încât spun mereu că nu mai râd și iar râd și iar m-apucă !…
      Da’ cale de 5 blocuri n-am căutat nicicând o familie gen Schnauzer !… :))

      Reply
      1. Hapi

        Eu nu sunt atat de “reactiva” dar am patit-o cu un membru al familiei pe cand se afla in vizita la mine. Eram in centrul orasului, dar n-am gasit nimic “decent” si care sa ne ofere gazduire fara sa punem jos vreo 40 de euro pt consumatie asa ca am intrat intr-o crasma si am baut….”capucino” :)))

        Reply
  2. adelinailiescu

    Norocoaso! La unii nu se intareste nici de-al naibii, drept pentru care se indeasa in fuga o punga in budigai, sa nu ajunga deversarea pana in sandale! Si din trei cunostinte in blocul care-mi iesise in drum nici una n-a fost acasa, am mai pierdut timp si sa ma proptesc in sonerii topaind ca un calusar…Da’ se ia cu apa rece si Vanish de-ala de scoate petele…:)

    Reply
    1. mixy Post author

      Îhî ! De-aia sunt atâtea lenjerii maron putrede prin boscheți, că se ia cu Vanish de-ăla de zici tu ! 😛

      Reply
  3. Javra

    Pate mă lămureşti tu unde au dispărut WC-urile publice.
    Toaletele aşa-zis ecologice nu-l au pe vino-ncoace, ci pe du-te-ncolo.

    Reply
    1. mixy Post author

      Nu-mi spune de toalete ecologice, e singura chestie la care înflorește icterul în mine ca popcornul !

      Reply
  4. Roxx

    Azi am avut probleme de genu..m-a salvat o pastiluta pe care o aveam ratacita in casa si o banana:D:)))

    Reply
    1. mixy Post author

      Fii atentă: eu de febra vitezei nici măcar n-am ajuns să caut pastile :))

      Reply
  5. Pingback: dureri distractive | mixy.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *