Pe cât de tare mă obosesc, pe atât de tare îmi sunt dragi. În imagine: fiică-mea, viitoarea liceeană Doamne-ajută să fie repartizată la liceul pe care şi-l doreşte şi copii soră-mii: nepotul şi nepoata mea. Nu ştiu despre voi, dar mie dosurile celor trei copii îmi inspiră FREEDOM. Free-dos. FUTURE. Treaba mea cât am alergat… Read More »
Caşti punga. Mama e femeie serioasă, la vârsta la care îi dai locul în tramvai dacă nu eşti concentrat în telefon sau dacă te uiţi perpendicular pe geamul lângă care stai. Îmi spune ea de multă vreme că ar trece pe abonament la telefonie mobilă, că ce bine e să ai factură, să ştii că… Read More »
N-am mai cumpărat de nişte vreme cafea de la colţul străzii şi cum aveam o juma’ de oră de aşteptat pe la uşa firmei că am fost mai harnică decât restul de putori, aşadar am purces la colţul străzii şi am cerut o cafea. Ca o doamnă: bluziţă, fustiţă, săndăluţe, unghiuţe, canci machiaj, dar mai… Read More »
Acum când arată aşa, da, ce să zic? Arată rău. Mi-e milă de soră-mea când o văd că vrea să facă ea ceva, că e deschisă la opţiuni. Aş vrea să o pun să dea vreo câteva sute de milioane să-l facă pe ta-su bine, aş vrea să-i spun că am auzit nişte poveşti conform… Read More »
În ceea ce privește examenele unui copil, examenele de cultură legate de viitorul lui, copilul alege să moștenească genetic cele mai bune elemente din ADN-ul precedent. Adică: -forța, puterea, vrăjeala (?! ăăăhm, da, cred că așa se traduce) din familia tatălui ei, – nebunia, vorba dreaptă și corectitudinea (de fapt cinismul și zeflemeaua) din familia… Read More »
Când eram eu mică și desteaptă, înainte să plec la școală mi se repetau regulile de traversare: „Te uiți în stânga, te uiți în dreapta și pe urmă treci. Dacă ți-e frică, așteaptă să treacă un adult, și treci și tu ca el.” Am trăit. Când s-a făcut fi-mea mică și deșteaptă îi repetam regulile… Read More »
„Țineți minte reclama aia la poxipol cu unul în barcă pe care îl prinde ditai furtuna, iar lui i se rupe parâma, o lipește cu poxipol și-i dă fericit la rame mai departe? Maaaare frecție! De trei seri îmi lipesc peria de păr cu poxipol, și de fiecare dată când mă pieptăn, peria se rupe… Read More »
Mi-e dor de toate planurile pe care le-am făcut în urmă cu un an. Mi-e dor de momentele în care urmăream tutoriale de dat glet şi-mi propuneam să zugrăvesc casa asta nezugrăvită de atâţia amar de ani. Vorba fie-mii: – Mami, noi nici n-am pus parchet şi lumea s-a prins că nu e bun şi-l… Read More »
Mulțumesc tuturor celor vreo 200 de inși care m-au vizitat în perioada în care n-am zis mai nimic, n-am răspuns la comentarii și totuși… sper să mă viziteze în continuare. Sunt “blogger” de ocazie, în principiu scriu pentru că îmi place. A durut să văd că sunt vizitată de unii doar pentru că îi vizitam… Read More »
E super-mișto să ai fată mare, să schimbați rufe, impresii, oje, parfumuri…. Până când te lasă fata-n curu’ gol. Sau aproximativ. Ați prins ideea. Nu mai am ce să port, iar tricourile „trouble maker, heart breaker” nu prea mă aranjează să merg la muncă, îmi scade dracului credibilitatea, și-așa îi șochez din multe puncte de… Read More »