Doi bătrâni, pe scaune faţă-n faţă, în tramvai:
– Bă, Costele, la ce te uiţi mă, dă nu mă mai auzi?
– Eeee… citesc ziarul.
– Şi ce dracu citeşti mă, că nu ţi se mişcă ochii deloc?
– Ie-te, mă, curiosule !
Nenea Costel întoarce ziarul să-l vadă şi celălalt nene.
– Aaaa, păi ai aşteptat să pleci cu mine, să nu ştie nevastă-ta ce faci pe drum, că ţi-o luai peste bot dacă te vedea cum citeşti tu ziaru plin de muieri goale !
– Hai, bă Radule, termină cu prostiile ! Am trăit atâţia ani în beznă, am văzut numai femei îmbrăcate până-n dinţi, nici nevasta n-am văzut-o bine, că ne lua lumina ! Acu…panarame cât cuprinde! Ochi să ai ! Că-n rest….
– Că-n rest ce, mă? Nu ţi-e ruşine? Vorbeşte-n contul tău, nu la amândoi, că suntem în tramvai !
– Radule, eşti tâmplit ! eu mă gândeam la bani, tu la ce te gândeşti ?!
Nenea Radu îşi freacă barba sârmoasă şi se uită la ăstalalt de parcă i-ar fi lipsit o doagă.
Nenea Costel îşi lasă pălăria mai pe ceafă dezgolindu-şi juma de chelie, se uită pe geam şi vede o piţi puştoaică într-un Q5 cu mămăligă-n geam.
– Radule, o vezi pă fata asta ?
– O văd, mă, şi ce dacă o văd?
– Tu de unde crezi că are bani de haidamacu ăsta de maşină, că eu am muncit 40 de ani ca boul la uzină, şi n-am fost în stare să-mi iau o roabă !
Nenea Radu râde şăgalnic în colţul gurii cu barbă sârmoasă:
– O fi învăţat multă carte, Costele…. o fi învăţat mult, mă !
super tare!