contează ce-i dai

By | 2013-09-11

Dimineaţă se împungeau ca dracii, bodogăneau  amândoi, dar fiecare în legea lui. Aşa- i mai spre bătrâneţe maturitate, începi să vezi altfel lucrurile, să ai păreri proprii şi nezgâlţâibile din ţâţâna lor. Ca să nu-i mai audă capriciile, mama deschide sertarul cu tacâmuri, îşi scoate câteva ustensile şi se pune pe treabă.

Ia o bucăţică de plăcintă şi-i înfige lui tata sub nas, ca unei alteţe regale:

– Ia gustă din plăcinta asta, vezi, e bună ?

Tata gustă.

– Hmmmm. Merge.

Mama trece mai departe:

– Ia vezi, mâncarea are tot ce-ţi trebuie?

– Cred că da…

– Pepenele cum ţi se pare? L-am nimerit la gust, sau iar nu e dulce?

– E bun…

Îi virtutatea lui „ia din asta”, „gustă din asta”,tot fâţâindu-se prin bucătărie ia sare într-o linguriţă şi-l întreabă:

– Ia vezi, sarea asta  e bună?

Tata îşi dă seama în ultimul moment şi se dă un pas înapoi privind-o stupefiat:

– Îmi dai sare să gust?! Cu linguriţa? Doaaaamne!…Am stat cu tine atâţia ani de zile şi n-am crăpat??

 

18 thoughts on “contează ce-i dai

          1. mixy Post author

            Nu, noi o să fim o ţâră mai sonaţi 😀

  1. Hapi

    Placinta cu branza sarata, mai bine mixeaza-le toate, nu i le da pe rand 🙂

    Reply
  2. Roxana

    Se spune că nu cunoşti omul nici DUPA ce mananci 2 saci cu sare, ce poţi să afli după doar o linguriţă :)) Eu cred că mama ta a vrut să-l testeze, să vadă cât e de sincer în ceea ce priveşte lauda bucatelor 🙂

    Reply
    1. mixy Post author

      :)) mama nu prea mănâncă sare de multă vreme. Nu ştiu în câte vieţi ar da gata 2 saci de sare şi cine ştie în ce s-ar reîncarna amândoi la acel moment :))

      Reply
  3. arakelian

    eu cred ca mama ta voia sa verifice daca raspunde automat, cu acelasi Da, E BUN, sau cuvintele ei ajung si unde trebuie.
    Eu acasa am des impresia ca vorbesc si nu aude.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *