20 nu e două milioane

By | 2014-02-25

Îmi dă fi-mea telefonul fix pe care scrie că apelează “ mamaie”, răspund în silă că n-am chef de lamentări şi o aud pe mamaie totalmente stresată:

– Făi, maică, a ajuns mă-ta acasă??

Mă ia cu friguri, cu căcare ca la tracul de scenă sau de examen – să scuzaţi expresia – că acu’ te-aştepţi la orice în situaţia stresată în care e mama cu mă-sa la pat şi bărba-su’ cu metastaze pulmonare.

– Nu, mamaie, de ce? La ce oră a plecat de la matale?

– Nu, d-aia maică…  Că azi nu s-a mai răcorit de focu’ lu’ tac-tu să plângă pă la mine, da’ am un plic de la lumină în care nu s-a uitat mă-ta! Stai că ţi-o dau pă Gica la telefon, că asta-i mai deşteaptă ca mine!

Gica e tot o babă de peste 80 de ani, care mai vine să-i aprindă focul lui mamaie, s-o ţină de vrăjeală sau să-i dea un blid de mâncare caldă – s-o ţină Dumnezeu sănătoasă ca să-i întreţină moralul lui mamaie! Şi urmând firul poveştii, mi-o dă pe Gica la telefon:

– Săru-mâna, tanti Gico! zic.

– Să trăieşti, nepoată!  (nu-i sunt nepoată, dar aşa mă consideră de când am ajutat-o cu contractul de la telefonul fix) Auzi? I-auzi aici: dacă pă factura lu’ mă-ta mare de la lumină scrie douăzeci şi la urmă treişunu, asta nu înseamnă două milioane?

Calculez repede că dacă lui mamaie i-a venit factura de la lumină 2 milioane, vreo regularizare probabil, face infarct la ce pensie are, deci e mai bine să plătim factura fără să ştie ea.Răspund  pentru orice eventualitate:

– Nu, tanti Gico, asta înseamnă douăzeci de ron, adică douăsute de mii vechi, înţelegi?

Tanti Gica nu se lasă convinsă uşor:

– Adică douăzeci şi-apoi virgulă şi la urmă treizecişiunu înseamnă douăsute de mii şi nu două milioane?

De data asta sunt convinsă:

– Da, tanti Gico! zic gândindu-mă că a tunat şi le-a adunat, două babe, “domnişoare” vădane care au peste 80 de ani şi habar n-au să citească o factură.

Şi-o aud pe tanti Gica calmând-o pe mamaie aproape şoptit:

– Hai, fă Caterino, că ai nepoată deşteaptă, auzi ce zice, că nu e două milioane, e două sute de mii.

Mamaie oftează zgomotos de uşurare  în decor:

– Să-i dea Dumnezeu sănătate, că din multe belele ne-a scos!

„ ?!?!?” belelele fiind că am avut grijă să le calmez de obicei. Apoi tanti Gica îşi aduce iar aminte de telefonul ei:

– Auzi, nepoată? (ţin să re-menţionez că nu sunt nepoata lui tanti Gica, dar dacă femeii îi face plăcere… ) Mi-a venit factura de la fix 36 de lei, da’ nu scrie nicăieri că mi-a scos chiria de la aparat cum zici tu (de fapt are o anexă întreagă de plus şi storno acolo, dar nu are sens să-i re-explic chestii pe care i le-am mai explicat băbește, dar nu le înţelege) şi nici nu scrie că e de plată ( i l-a plătit mama, de grijă că femeia mai are grijă de mamaie, dar nu-i mai re-explic), şi nu ştiu ce să fac!

Ce să-i zic, să scap repede de ea?

– Tanti Gico, ai încredere în mine?

– Da, nepoată! ( chiar dacă nu sunt nepoata ei, da?)

– Bre, tanti Gico, factura e în regulă, mă înţelegi?

– Da, nepoată, cum să nu? Adică e uochei, cum s-ar zice, nu-i așa?

– Da, tanti Gico! E total uochei, “mamaie” Gico!

Și femeia respiră ușurată.

 

 

 

0 thoughts on “20 nu e două milioane

  1. shori

    Ai tu “ceva” de simt toate babele nevoia sa te “adopte” 😀

    Reply
  2. B

    mai lasa-ma in pace, ca ma facusi sa lacrimez… mie mi s-a terminat stocul de babe si de mosi si sa stii ca le duc dorul. cu toate bolile, poala de medicamente, drumurile la doctori, spitale, la draci, la laci, cu uitat, tremurat, telefoane, vizite, oboseala, nervi, griji…

    Reply
  3. Andreea D.

    Ce bine îi când e uochei! Le-ai luat femeilor o piatră de pe inimă, mi-o aduc aminte pe bunică-mea cum se chinuia să se uite pe factură să vadă cât e de plată, nici nu vedea bine, nici ochelarii n-o ajutau, nici cu banii noi nu se descurca.
    Of 🙁

    Reply
    1. mixy Post author

      Măi, Blegoole, eu vorbeam de babe, nu de restul “brejilor” cotizanţi.
      Văz că te simţi în elementul tău acolo. Să zic drept, m-a cam furat şi pe mine peisajul blogului.

      Reply
      1. Blegoo

        Păiii, mai hînveți și tu cum se întreține ho dișcuție, ham-ham!
        🙂
        Nu așa ca tine… “pam-pam!” și aia e.
        Suși e bun – ca și Dom’ Profexxor – da ultimu’ le dă cu hartimetica și alea.
        Grăsiciunea e în mahalaua dulce.

        Reply
        1. mixy Post author

          Mai degrabă învăţ să latru decât să întreţin o discuţie, dar mersi de pont 😉 Ham-ham!

          Reply
  4. Javra

    Prea le tratezi bine pe babe. Ai grijă: aşa o să ţi se ducă vestea,
    că o să te trezeşti cu încă vreo 4-5 aşa, dornice să te adopte.

    Reply
    1. mixy Post author

      Ar fi frumos, dar am succes numai la babe de la care nu pot moşteni decât păduchii.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.