Lipeam nişte fire cu pistolul de lipit fire şi pe lângă perechea de căşti la care meşteream au apărut şi alte chestii bune de lipit fire în ele, gen instalaţii, păpuşi, plus alte miauneli. Aşa-i când te apuci să repari ceva, apare toată ramura de ceva-uri de gen.Dacă vreau să cos un ciorap, apare lângă mine un munte de rufe de cârpit pe ici pe colo, totul e să încep.
În timp ce mânuiam neîndemânatică pistolul de lipit care-şi răsucea firul o dată cu încheietura mâinii mele, a sunat mamaie să-i spună mamei că era să înghită un vârf de mixer din icrele aduse de mama. Reacţia mamei:
– Ahaaaa!… deci acolo am pierdut moţul de la mixer! Aşa-i, că nu-mi ieşeau moaţele la inventar…
– Şi de ce ai făcut icre cu moaţe? Că dinţi n-am, să zici că-i spărgeam, da’ dacă înghiţeam moţu’ ăla de fier, cum îl căcam??
În timpul ăsta m-am fript a doua oară şi am ţipat. Mamaie a auzit şi a cerut lămuriri.
– Ce să fie? Nepoată-ta cu sculele ei!
– Mamă, te rog frumos să nu faci mişto de sculele mele, că sunt de o mie de ori mai mişto decât alea din bucătărie! Dacă făceai icre cu bormaşina, n-aveai ce să pierzi în ele şi nici să duci grija cum cacă mamaie la burghiuri!…
:)))))
Mari sculangii sunteti voi in clanul Mixy!
:))
Ce-ai cacat azi dimineata, ca mi-am pierdut fierul de calcat :))
:))))
=)) nu se poate. Sa faci icrele pe moatze :))
Sa stii ca era o afacere…
😀
Te invidiez! La mine sculele din bucatarie sunt de (doar) cateva sute de ori mai misto decat sculele mele. Bine macar ca incepe sa se imbunatateasca scorul pe partea mea.
A, na ca mi-am amintit! Ai avut tu o postare despre scule cu ceva vreme in urma… Aia care i-a dezvoltat brusc sotiei mele simtul umorului in ce priveste sculele. Acum e randul tau 😀
Deci tu ai devenit femeia cu sculele din familie.
Ai şi tu o identitate bine definită… 🙂
:)) sunteţi nebune!
:)) Te admir pentru că te pricepi. Sper că ai recuperat moţul şi că l-ai lipit 🙂
Eu nu inteleg ce mot a pierdut 🙁