Ieri, după ce am scris “de sărăcie”, am făcut o listă scurtă și am plecat la cumpărături. Am cumpărat repede și eficient, după cum îmi propusesem în listă și așteptam acum în stația de tramvai. Tramvai să vină, lulu! Am stat 5 minute, 10, am înțeles că s-a întâmplat ceva, ok, acum am sacoșa de cumpărături, canci tramvai, ce dracu’ fac?
Mă uitam cu groază la kilogramele de chestii cumpărate, apoi mă uitam de-a lungul liniei de tramvai, pustie, pe care nu circula nimic. Aș fi vrut s-o iau pe jos. Ce, parcă e prima dată? Numai că erau cam multe kilograme de cărat…. dar, dacă aș fi consumat din ele? Să zicem că aș mânca roșiile…cât e acolo? Un kil și ceva? Mare zbârnă! La valoarea mea… plus kilul de castraveți… Bine- bine, dar roșii și castraveți cu ce? Sarea e acasă, brânza e acasă, so… cu ce-aș putea combina? Cu smântână!
OK, combinația asta cred că e cea mai tâmpită chestie ever. Dar dacă vreau să mai golesc din sacoșă și să o iau la trap pe jos…
Pana mea, asta înseamnă supra-alimentare. Cum dracu să bag cel puțin 3 kile de smântână cu castraveți și roșii la concasor?! Cât aș putea să mânânc din traista de cumpărături ca să-mi ușurez drumul?
Măh…. am simțit-o ca o palmă de la soartă. Așa-i când vorbești de sărăcie….
Dar nu e bine nici să-ți ușurezi sarcina mâncând forțat.
Și-am mers pe jos.
Am mers de-am făcut bășici pe călcâie.
Acum nu mai pot să port decât teneși. Sunt o doamnă, ce pana mea!
Da’ la ce piata ai facut cumparaturile, conita? Ca la mine basici in calcaie apar dupa cel putin 30 km de mars fortat 🙂 Ah… poate purtai incaltaminte de fite… poate si ceva toculet 😉
Oricum, mancatul nu ti-ar fi usurat “sarcina” per total, ci doar ti-ar fi lasat mainile mai putin obosite. Concasoru’ tot pe picioare apasa. Ca sa fie eficienta metoda, trebuia sa astepti pana la faza excretorie pe care s-o duci la bun sfarsit inainte de calatorie 😀 Ma intreb cum ar fi aratat asa ceva intr-o statie de tramvai pustie 😀
Ar fi fost interesant să mă ia căcarea – faza excretorie – la cap de tramvai! 😛 N-aveam coane, pantofi cu toc, aveam nişte lepre de teneşi!!! Nu mă enerva, că şi pe teneşii ăia de doamnă i-am luat pentru că pantofii de doamnă (fără toc!!) mă bătuseră prin alte părţi. Mrrrrrrrrr! Zici să nu te apuce…
Pai e bine sa te-apuce, da’ sa fii acasa sau undeva unde sa te poti “descarca” 😀 Sau tu ziceai de amok si alte chestii psihice? 😉
In ce priveste transportul in comun din Bucuresti… este greu sa spui ceva bun despre el. Bine macar ca (mai) este utilizabil. Abia astept sa intre pustii in vacanta ca sa pot merge pe doua roti la munca…
Aş merge şi eu dacă nu m+ar fluiera prostimea. Dar aşa… 🙁
duamni feri sa se strice mijlocul de transport ca eu merg la o piatala 7-8 km (2 metrouri si un tranvai). Intr-o sambata taman la 1-2 ore dupa ce m-am reintegrat in casa, au facut astia greva la transport. Greva spontana zic. Daca ma prindea la piata, ce faceam eu cu alea 15-20kg din cos? Ok, cosul e cu roti, il tarai dupa mine, picioarele rezista, dar rotile rezista?
Nu rezistă, am plimbat o dată 20 kg într-un troller de piaţă şi în 300 metri i-a căzut prima roată. Întreabă-mă cum l-am urcat 4 etaje…
si eu banui ca nu rezista :)))))) Desi as putea umbla si cu niste roti de rezerva dupa mine:)))
Norocul meu că dacă mă duc la piaţă în cartier este aproape, la 3 blocuri de blocul meu, iar dacă mă decid că piaţa de cartier nu-i destul de bună (ceea ce nu se prea întâmplă decât când am maşină la dispoziţie) mă duc până la piaţa mare a oraşului, care e şi aia aproape (cu maşina faci cam 4-5 minute) pe jos 1.5 km. Avantajul oraşelor mici. Dar n-avem Operă!
Nici la mine în cartierul ăsta mare n-avem operă, dar cântă nişte ciori live în serile de vară, de zici “pardon” la orice operă!