După ce mi-am expus punctul de vedere, cel conform căruia nu sunt de acord cu toate obiceiurile împământenite din cauza unor babe tâmpite cum că n-ai voie să aia sau să aialaltă, i-o dau exemplu pe mama:
– Uite mamaie, mama cât a fost tânără spăla rufe toată ziua de sâmbătă, când la mână, când la mașina aia veche de spălat. N-o scoteai de acolo decât seara târziu. Acum, nu știu pe cine dracu’ ascultă, dar dacă e zi de sâmbătă și mă vede că spăl, o apucă toate alea, că nu e bine să speli sâmbăta, că se fac pomeni!
Îmi spune mamaie:
– Așa e, fata mea, nu se spală sâmbăta. Nici duminica că e sărbătoare, miercurea și vinerea e post deci nu se spală, nici lunea că e rău de urât…
– Cum adică?
– Adică te urăște lumea!
– Căcat! Și-atunci când mai spăl? Marțea și joia? Pe bunee?! Hai, lasă-mă!
Mamaie, uitându-se lung la mine:
– Da’ ce-ai fata mea, te-a năpădit jegul?
apai eu spal 7 zile pe saptamana, cand ma apuca. Iarna asta avui ritual de pus masini la spalat duminica dimineata 😀
:)) păcătoaso!
Nici Marti nu e bine, ca-s 3 ceasuri rele… Ramane doar Joi. Daca apuci.
Eu nu spal niciodata.
Spala masina. Ea, saracuta, spala de fiecare data cand simt nevoia sa-i dau de lucru, indiferent de ce zic babele, vecinele, sfintii au dracii.
Dar daca si-n ziua de azi am bate rufele cu maiul si le-am fierbe cu cenusa si le-am clati la rau, as respecta cu sfintenie toate pomenile, toate posturile , toate sarbatorile, toate …
Spala si tu saptamana trecuta! 🙂