Ei da, eu nu-mi permit prima casă. Şi încă stau pe capul părinţilor mei. Şi nu-nţeleg de ce e o reuşită „prima casă” atâta timp cât suntem mulţi care nu reuşim altceva decât să stăm pe capul părinţilor noştri şi, dacă suntem mai mulţi copii ai aceloraşi părinţi, să ne certăm pe o bucăţică e… Read More »
Măi, nu ştiu alţii cum sunt, dar eu am în casă un Napoleon: îşi face temele, se uită la televizor în acelaşi timp. Nu mai zic că poate să fie cu telefonul la ureche sau să bage câte-un buzz pe mess. Numai dacă învaţă le mai răreşte. În rest, îmi închide gura cu dovezi: notele.… Read More »
Am nişte cursuri la care-ar trebui să dau examen în perioada în care nepotul meu mic stă la noi. Şi sincer, îmi pare rău că se suprapun, dar uite că se-ntâmplă…. După bunul obicei învăţat de la fi-mea, le-am lăsat de tocit pe ultima sută de metri. Până acum n-am putut învăţa pentru că în… Read More »
“Oooo…să trăieşti, boierule!” Oftez. Mi-a rupt firul povestirii. Iar şi-a întâlnit un vechi prieten! În general cunoştinţele lui sunt şi vechi, şi prieteni. Şi cum e o fire sociabilă… Intru puţin în discuţie şi dispar rapid din ea, ca să n-o lungim. Aiurea, ei îşi văd de treabă, deapănă noutăţi în continuare, iar vechiul prieten… Read More »
Păi, era o vreme când eram isteaţă la capitolul „nu-ţi place cum lasă celălalt prin casă, edcă-l prin fapte.” Sper că am rămas la fel . Exemplul 1 Mă rog de el să desfacă hota înţepenită de la bucătărie. Răspuns: „Stai puţin că”…”Mâine, că sunt obosit”…”Las-o pe sâmbătă”… OK. Când e el acasă, mă muncesc… Read More »
De obicei plecăm la mamaie cu mâncare la noi. Gătită, răcituri, nu contează, cert e că mâncarea făcută de mamaie nu ne place, e făcută cu apa aia sălcie din puţ, plus că la ea e mizerie, miroase şi bucătăria aia urât, e nasol, ce să mai! După ce-am muncit o sâmbătă-ntreagă, ne dăm seama… Read More »
De când a venit frigul şi căldura din calorifere e scumpă, stau îmbrăcată-n casă ca pomul de Crăciun. Fireşte că nu e nimic asortat pe mine, că dacă-i gros nu înseamnă şi că e de aceeaşi culoare. Dacă aş ieşi aşa în faţa bisericii în zi de sărbătoare, aş sparge piaţa cerşetorilor. Mergând spre baie… Read More »
Văd că e trendy. Nu ştiu de ce se mai întreabă femeile…: – Cum naşti? Normal sau cezariană? …Întrebarea firească fiind: – Când eşti programată? Bineînţeles că s-a ajuns aici pentru că mai toţi copiii au cordoanele ombilicale înfăşurate de cel puţin două ori în jurul gâtului şi jde alte complicaţii. De ce să rişti?… Read More »
Familia asta a mea are nişte membri foarte diferiţi. Nu prea se pupă ideile unuia cu ale altuia, şi dacă totuşi se întâmplă, sunt maxim două idei la fel. O singură trăsătură îi aseamănă: sunt nehotărâţi. M-am prins târziu de treaba asta şi, discutând-o cu sora mea, nu mi-a dat dreptate, că n-are cum, că… Read More »
Ştii când te nervozezi aşa…din nimic? Măi, când îţi buşeşte copilul sertarul metodic, cu tact: îl deschideeeee….zdrang! îl trânteşte-napoi; iar îl deschideee….zdrang! Ei da, atunci înţeleg că pe la al şaptelea sertar începi să latri la el. Dar când te enervezi aşa….te-ntreaba unu’ : „ce mai faci?” „Pe dracu! Zici răstit, cu naduf. Că poate… Read More »