-Mami…poți să iei și tu un litru de lapte în drum spre casă? Știi cum a sunat chestia asta? Îți spun eu: a casă! Cămin, home, acasă. Casa aia în care aduci cumpărături și în care ești ok și toate relele stau undeva pe preșul de la ușă. Mă uitam a doua zi dimineață la… Read More »
Azi am primit mărțișoareeeee!… Am mai zis că e singura zi din an în care mă bucur că sunt femeie, da? Ei bine, azi m-am bucurat mai mult ca oricând. Printre altele, am primit și mărțișoarele pe care mi le-am dorit. Te rog să mă crezi, m-am bucurat ca un copil. Parcă merg altfel pe… Read More »
Nu mai știu dacă v-am mai povestit, m-a luat ăsta o dată pe sus și am chiulit o zi de la muncă. Pe vremea aia nu erau telefoane deștepte și nu aveam cum să anunț. A doua zi mi-a fost rușine să spun că m-a luat ăsta pe sus în drum spre muncă fericit nevoie… Read More »
Și cică e praf în casă! Aiurea, e așa de bine lustruită faianța asta din bucătărie, încât oglindește perfect pâlpâitul candelei pe care am aprins-o ca să stea așa, de veghe, să văd pe unde merg. Acum chiar mi-aș dori să fie o faianță din cale afară de jegoasă . Bun, deci am fost chemată… Read More »
Lui Z aproape că îi tremura barba că plec. Arăta ca un cățeluș lăsat pe preșul de la ușă. Aseară băiatul ei a luat-o în brațe, a pupat-o și i-a spus pe limba lor că o iubește mult. Apoi a venit și m-a luat și pe mine în brațe, m-a pupat și mi-a spus pe… Read More »
Ce insomnii aveam înainte e nimic în comparație cu ce am acum! În toți anii ăștia m-am obișnuit să știu ce pași vrea să facă pentru a putea sta pe contra cu un pas înaintea lui, un soi de “informația e putere dacă vrei”. Acum trebuie să mă obișnuiesc să fiu surprinsă. Deh, așa-s femeile,… Read More »
Doaaaamne, deci s-au pus toate pe o tropăială de zici că a câștigat toată echipa premiul cel mare! Bucurie maximă pe ele, pe copii (mulți n-au priceput de ce ne bucurăm, dar țopăiau și țipau), pe coordonatoare. Să te ții felicitări, lipsea doar șampania, eu cu inima îndoită de ce o să urmeze, alea… Zic… Read More »
Am plecat dimineață direct cu avocata și asta a fost ok, pentru că altfel aș fi plecat cu cel puțin 2 ore înainte ca să mă ascund prin Judecătorie. Oricum am ajuns cu 30 de minute mai devreme și ne-am pierdut pe niște holuri. Când a intrat așa mare și impunător, mi-am adus aminte că… Read More »
Vine coordonatoarea și ne spune: – Fetelor, a venit un bărbat… Pe hol chiar se auzea o voce masculină. PANICĂ, PANICĂ, PANICĂ, ni se auzeau bubuiturile inimilor prin urechi. Probabil și pe chipurile noastre se citea ce simțeam, că poate e prostul din dotarea proprie sau prostul din dotarea alteia, deci a adăugat disperată: –… Read More »
Dacă timpul le rezolvă pe toate și totuși viața e scurtă, cum naiba se împacă astea două? Mie nu-mi dă. Mă gândesc cu groază cum ar fi fost dacă aș fi așteptat acum stând acasă, mergând la muncă. Cu toate astea, îmi vine să-mi duc copilul acasă și s-o îndop numai ca să văd că… Read More »