Category Archives: Uncategorized

iubesc

A fost o toamnă caldă, luminoasă, mângâietoare, plină de sentimente, care mi-a zburătăcit fluturi de dragoste în stomac. Sau poate îmi chiorăiau mațele de foame, de la trotuarul plin de fast-food-uri pe lângă care trec zilnic. Am simțit nevoia să traversez și să foșnesc frunzele de pe alee și-apoi să mă așez pe o bancă… Read More »

oameni mai buni

În fiecare an în preajma sărbătorilor oamenii adună pentru nevoiași. Dau din puținul lor și altora. În fiecare an am avut aceeași problemă cu fiică-mea, că nu s-ar fi despărțit de plușurile ei pentru alți copii mai sărmani. În fiecare an am convins-o și a tot dat până când, de curând, mi-a spus privind sacul… Read More »

nu mai sunt bună de nimic

Avea și fata mea invitație în seara aia la clubul Colectiv. Norocul ei că mai e încă minoră și m-a ascultat și i-am spus să nu se ducă, pentru că ora concertului e târzie. Norocul meu că n-am lăsat-o. Norocul ei că m-a ascultat. E a treia zi și am încă aceeași senzație de suflet… Read More »

horror diet

Se pleacă din orașul luminat de soare dințos, de toamnă târzie, oraș în care nu se gustă fast-food uri pe drum care strică foamea și umflă colăceii. Se ajunge acasă flămând, se găsesc pe masă cumpărături de gherilă pentru cantonamentul mamei la mamaie, printre care și câteva supe instant. Se ia un plic de supă,… Read More »

calare pe cal

În drum spre muncă mă sună o prietenă care mă mai blagostovește de regulă frumos la început de săptămână și îmi place ideea, pentru că tipa e bisericoasă din fire și tot sper să se lege dracului ceva de mine din binețea pe care mi-o urează ea, dacă tot e mai aproape de CelDeSus. Din… Read More »

taranca la coafor

Venea de la piață cu fiică-sa, înnămolită toată pe bocanci, cu două sarsanale de ardei capia și alte cumpărături, printre care și vopsea de păr. Se văita fetei că a albit de tot și trebuie să fie vopsită urgent roșcatul ăla care-i place ei. Fiică-sa, zbârlită toată și îmbrăcată cu blugii ăia care se poartă… Read More »

leles, nasule?

Erau pe vremuri doi țigani care se înțelegeau foarte bine, prieteni la cataramă. Unul din ei era mai înstărit, muncea pe rupte, de dimineață până seara, iar uneori seara avea chef de băutură și cumpăra vin la găleată de la cei din sat, pentru că via din curte nu-i ajungea să-l țină tot anul. Celălalt… Read More »